luni, 26 mai 2014

carmen tania grigore

CAMERA MEA Camera mea poate fi agresivă uneori, îmi sfâşie cuvintele, îmi rupe singurătatea, pândeşte momentul în care îngenunchez şi adorm cu fruntea topită în pagina tensionată ca şi o pâine prin care aleargă mirese nevrotice, cu voalul inflamat de reziduuri fetale. camera mea are gheare cât un divorţ malformat, râcâie pe ascuns creierul înrămat în suspine, declanşând dorul ca o soluţie contra violenţei singura soluţie transmisă intuitiv, un fel de tsunami convalescent, înfipt în pragul cu pretenţii de frontieră. Carmen Tania Grigore - născută în oraşul Nehoiu, judeţul Buzău. Din 2007 lucrează într-un spital din Anglia ca asistentă medicală ***

duminică, 25 mai 2014

Adelin Petrisor

ADELIN LAURENŢIU PETRIŞOR 1975, iulie, 29: Se naşte, la Buzău,– fotograf, jurnalist. Absolvent al « Facultăţii de Drept » din cadrul « Universităţii », Bucureşti (1999), îşi începe cariera de jurnalist în 1994, ca reporter, la departamentul « ştiri şi informaţii », al postului « Tele 7 ABC », apoi, din aprilie 1997 până în octombrie 1999, lucrează la departamentul « emisiunilor informative » - « TVR 1 ». Din anul 2000, este corespondent special al postului tv « Antena 1 », apoi reporter special la « Realitatea TV ». Are cinci premii acordate de « A.P.T.R. » Este căsătorit cu jurnalista Maria Coman de la postul « Antena 3 ». A transmis din Irak, Afganistan, Liban, Israel, Algeria, Albania şi alte zone de conflict. În 2006 a realizat un reportaj în închisoarea americană “Guantanamo”, din Cuba. În timpul ofensivei americane din Irak, în 2003 a fost singurul corespondent român care a transmis din Bagdad. De-a lungul timpului a intervievat importante personalităţi: Yasser Arafat, Ehud Barak, Benjamin Netanyahu, Valentino Rossi, ayatolahul Mohamed Fadlallah, liderul spiritual alHezbolah, secretarul general al NATO, Jaap de hoopScheffer (aprilie 2009). Este singurul jurnalist român care a zburat cu avioane supersonice militare. În anul 2007 a publicat un album de fotografie intitulat « Corespondent de război ».

ADELA PETRE

Adela Petre, premiată de Fundaţia "Nişte ţărani" a lui Dinu Săraruarticol de: Valentina BUCUR

Recent, Maria Mînzală, prof. la Palatul Copiilor, a obţinut un premiu pentru un film despre activitatea creatoarei de artă populară Adela Petre.
Dorind să obţinem mai multe amănunte despre aceast film chiar de la creatoarea de artă populară, Adela Petre, ne-a spus: "Filmul este făcut cu mai mulţi ani în urmă şi este făcut în etape. El prezintă operaţiuni din activitatea mea". Este vorba despre prelucrarea părului de capră de la stadiul de materie primă pînă la forma finală de ţesătură.
"După ani de zile, aceste lucruri s-au dovedit a fi de interes pentru specialiştii care au fost acolo. Concursul s-a ţinut la Vîlcea la Fundaţia <<Nişte ţărani>> a lui Dinu Săraru". Acesta nu este singurul film care o are ca protagonistă pe creatoarea de artă populară Adela Petre.
"La primirea mea în Academie la Sibiu, la "Artele tradiţionale"- primăverile iernii - am fost filmată - un film cu toate trei generaţiile", ne-a exemplificat creatoarea de artă populară un film care marchează un alt moment important din viaţa sa.2014, mai, 21: Sotia vicepreşedintui Americii, Joe Biden, in periplul printre tradiţii şi obiceiuri româneşti, într-o vizită la Muzeul Satului, a imbratisat-o pe Adela Petre, creatoarea octogenară care a făcut Buzăul celebru folosindu-se de ţesăturile din păr de capră.

Moment emoţionant la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti. Artista populară Adela Petre, îmbrăţişată de soţia lui Joe Biden Recomandat
Social sharing

Soţia vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, aflată în România alături de soţul său, Joe Biden, a vizitat ieri, la invitaţia Mariei Băsescu, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, unde a primit cadou o brăţară şi un colier din partea soţiei preşedintelui României, dar şi o icoană. În timpul turului gospodăriilor tradiţionale, Jill Biden a întâlnit-o pe buzoianca Adela Petre, pe care a îmbrăţişat-o cu emoţie.

Cunoscuta creatoare populară în vârstă de 85 de ani le-a întâmpinat în pragul unei case vechi din localitatea Ieud (Maramureş), pe care acestea au vizitat-o. „Să vă dea Dumnezeu sănătate şi sigur că îmi fac şi eu o urare, odată cu dumneavoastră, să trăiesc să vă mai primesc aici şi altădată”, i-a spus Adela Petre soţiei vicepreşedinteşlui SUA.

Urările de bine venite din partea unei femei de 85 de ani a impresionat-o pe Jill Biden, iar în semn de recunoştinţă a îmbrăţişat-o puternic pe Adela Petre. Creatoarea populară Adela Petre, declarată de către UNESCO „tezaur uman viu”, este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor: piese de port popular, feţe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră.

Buzoianca este membru al Academiei Artelor Tradiţionale şi multe dintre creaţiile ei, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în Franţa, Italia, Olanda, Grecia etc.

VIDEO şi amănunte despre faima creatoarei populare Adela Petre aici: Doi meşteri populari, declaraţi "Tezaure Vii"de UNESCO.Artiştii vor fi premiaţi de reprezentanţii Consiliului Judeţean Buzău, de Ziua Naţională

Citit 119 ori

Buzău: Adela Petre păstrează arta şi meşteşugul popular0
1 Nov 2009 21:21:21
Autor: adevarul
Buzău: Adela Petre păstrează arta şi meşteşugul popular
La 80 de ani, continuă să lupte pentru păstrarea tradiţiilor, considerând că această pasiune este o datorie de la Dumnezeu.

Adela Petre, mesager de seamă al artei populare buzoiene, este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor sale: piese de port popular, feţe de masă sau carpete din păr de capră. Este primul creator care a ţesut din păr de capră de la covoare tradiţionale până la lucrări dintre cele mai moderne.

A studiat timp de opt ani arta ţesutului de covoare şi pânză, iar premiile obţinute începând cu anul 1967 aveau să certifice măiestria şi originalitatea creaţiilor sale. Astfel, în 1967 a fost recompensată cu Marele Premiu al Uniunilor Artiştilor Plastici iar în 1969 cu Premiul I la Festivalul Internaţional Bucureşti. Au urmat apoi şi Premiul Ethos şi Medalia Serviciului Credincios clasa a III-a. Acum ţine în casă sute de diplome şi premii care îi amintesc de locurile pe unde a trecut.

Peste ani şi-a expus apoi lucrările în expoziţii din Franţa, Olanda sau Grecia. “Cunoştinţele mele de acum mi-au fost transmise de la bunica, dar şi de la femeile din satul meu natal, Sibiciu, din Munţii Buzăului. Mi-a fost drag să învăţ meşteşugul ţesutului şi al cusutului şi cred că am avut datoria de a-l lăsa moştenire celor ce ne vor urma. Acum ţes păr de capră şi lână la război vertical, lucrez în culori naturale şi pregătesc singură materialele”, spune Adela Petre.

Şi pentru că iubeşte prea mult ceea ce face, vrea să transmită arta meşteşugului şi mai departe. Aşa a învăţat-o pe fiica sa, Cornelia, lucrul cu războiul vertical şi mai târziu şi pe nepoata sa, care acum o însoţeşte la mai toate expoziţiile la care bunica ei este invitată. Munca pentru un costum popular nu este uşoară. Doar pentru o ie este nevoie de două luni, apoi alte două pentru fotă şi pentru betele.

Lucrările sale au fost apreciate şi de fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, pentru care confecţionase o colecţie de perdele şi de feţe de masă, care urmau să ajungă la Casa Poporului. “Nu ştiu ce s-a întâmplat cu perdelele şi cu feţele de masă, eu le-am trimis preşedintelui, dar nu au mai ajuns că a venit revoluţia. Ori au fost vândute prin alte ţări, ori sunt prin lada cuiva”, ne-a spus meşterul popular.  Creaţiile sale i-au impresionat şi pe americani, aceştia dându-le denumirea de “picturi cu păr de capră”. De asemenea, primele doamne ale Americii, Hilary Clinton şi Laura Bush, au fost impresionate de frumuseţea artei sale şi au complimentat-o într-o vizită la Muzeul Satului din Bucureşti.

Mai vor oamenii să ţeasă la război?
În afară de nepoata mea, nimeni nu s-a mai arătat interesat. Ea acum îşi completează cunoştinţele, fiind muzeograf. Mai lupt cu un grup de copii de la Liceul Pedagogic, dar e greu să îi aduc la întâlniri. Am mai făcut un cerc de femei la Blăjani, cu ele făceam ciorapi de lână, dar eu vreau ceva pentru tinerii noştri.

Se mai păstrează tradiţiile?
Foarte puţin. Am observat că nouă ne este mai uşor acum să copiem tradiţiile altora. Mie cel mai mult îmi plăceau şezătorile care se făceau pe vremea mea în sat. Aşa, aveai ocazia să vezi o fată cât este de harnică sau cât de mult s-a ocupat mama ei de ea. Nici de sărbători nu mai e ca înainte, nu mai cântăm colinde, doar stăm la masă.

Ce îi place
Îmi place foarte mult să mă ocup de grădina mea. Pe timp de vară intru în casă la 10 seara că stau cu orele şi am grijă de flori, cultiv legume. Îmi place şi satul românesc că acolo mai există o fărâmă din ceea ce a fost cândva, dar generaţia nouă aduce cu ea alte obiceiuri, care nu sunt tocmai bune.

Ce nu îi place
Nu-mi place că nu luăm nişte hotărâri care să meargă înainte, nu să le schimbăm iar şi iar. Eu ştiu că noi, românii suntem nişte oameni hotărâţi şi ambiţioşi, care dorim să se vadă ceva pe urma noastră. Mă mai apucă tristeţea şi când la ora opt seara nu mai văd oameni pe stradă, eu cred că e un semn rău.

Profil
Născută: 10 iunie 1929, Valea Sibiciului (actual Pătârlagele) - Buzău
Ocupaţie: meşter popular
Familie: căsătorită, doi copii



Adela Petre
O viaţă dedicată frumosului
Album de imagini

Flori pe pânza vremii
Adela Petre mesager se seamă al artei populare buzoiene, s-a născut la 10 iunie 1929 în comuna Pătârlagele, judeţul Buzău. La 70 de ani ai săi, este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor: piese de port popular, feţe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră.

Este membru al Academiei Artelor Tradiţionale. Unele dintre creaţiile sale, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în expoziţii din Franţa, Italia, Olanda, Grecia. Este un model de transmitere a meşteşugului deprins de la bătrâni şi continuă să adauge flori la butoniera artei populare buzoiene.

Mi-a fost drag să învăţ acest meşteşug
"Ca să pot spune ceva despre mine, despre dragostea pe care o port ţesăturilor şi cusăturilor cu motive culese de pe plaiurile natale, trebuie mai întâi să spun câteva cuvinte despre satul în care m-am născut şi am copilărit - Valea Sibiciului, din Munţii Buzăului. Lui, satului natal, oamenilor săi, femeilor mai ales, de la care am învăţat foarte multe lucruri, le datorez cunştinţele mele despre secretele acestei nepieritoare arte. Mi-a fost drag să joc şi să cânt, să învăţ meşteşugul ţesutului şi al cusutului. Toate le-am deprins de la bătrânii satului, de la bunica mea, Maria Mateescu. Dar, dacă am fost hărăziţi cu fiorul acestui meşteşug, avem datoria sfântă de a-l lăsa moştenire celor care ne vor urma. Acum ţes păr de capră şi lână la război vertical, lucrez în culori naturale şi dărăcesc singură materialele."

Cu o înţelegere perfectă a evoluţiei gustului contemporan, doamna Adela Petre realizează piese din păr de capră ce se integrează ambientului locuinţei moderne. Covoare, carpete, păretare, alese într-o ornamentică originală şi într-o îmbinare savantă a nuanţelor naturale ale părului de capră, reprezintă piese de referinţă pentru creaţia Adelei Petre, fie că îmbracă interiorul unei case, fie ca se constituie în exponatele de rezistenţă ale unor expoziţii sau colecţii.

Interviu video : m.youtube.com/watch?v=KwK8JBk9xUA
Si partea a doua: m.youtube.com/watch?v=TMsgF6fcJao

sâmbătă, 24 mai 2014

A. I.ZAINESCU


Şarânga-Dara : AUREL ION ZĂINESCU (1939- 2004) - poet, publicist.

I. ZĂINESCU 1939, octombrie, 22: Se naşte, la Dara-Şarânga, poet şi publicist. Absolvent al « Facultăţii de Filologie » din Bucureşti. Debutează în presă ca redactor la « Scînteia Tineretului », ca, în 1972, să devină redactor şef adjunct. A publicat în volume eseuri si poezii şi a colaborat la « Viaţa Buzăului » (seria I) şi « Luceafărul ».
Decedat : 14 aprilie 2004, Bucureşti.
Opera:
"Zeii neatenti" - 1967,
"Recviem intr-un cimitir de masini" - 1969,
"In zale albe" - 1971,
"Gradinile ascunse" - 1974,
"Legea viei" - 1976,
"Abatoarele de greieri" - 2002.

Aurel Gubandru : « Fulgerãtor, aproape ca ºuierul agresiv al versurilor sale, a trecut în lumea umbrelor poetul, eseistul ºi publicistul Aurel Zãinescu, scriitor reprezentativ al literaturii române, nãscut în satul Dara, comuna Pietroasele, judeþul Buzãu.
ªtia cã suferã de o boalã incurabilã, dar, cu încrâncenarea ºi demnitatea pe care toþi cei care i-au fost aproape i le-au recunoscut dintotdeauna, a þinut ca totul sã rãmânã o tainã, singurul buzoian cãruia i s-a destãinuit fiind dr.Stanciu Paraschiv, directorul Spitalului judeþean care, de altfel, l-a ºi vizitat în Bucureºti.
Mã îngrozesc numai la gândul cum au primit cumplita veste pãrinþii lui: nea Ion, în vârstã de aproape 91 de ani, ºi mama, Maria, podgoreni din moºi - strãmoºi, a cãror casã este lipitã de ºcoala cu ziduri de piatrã din Dara, unde a descifrat slovele cel ce avea sã devinã scriitorul Aurel I.Zãinescu.
Dupã 1990, a rãmas un apropiat al preºedintelui Ion Iliescu, fiindu-i "sfetnic de tainã", iar în public, consilier. O revanºã în faþa istoriei, ca recuperare a clipelor risipite, este ºi cazul poetului Mircea Ichim, sau doar fatalitate ºi destin. Greu de rãspuns. »

Opinia Buzau> Popas printre amintiri cu fostii membrii ai Cenaclului "Al. Sahia"
     In tumultumul cotidian, in una dintre cele mai circulate zone ale orasului, zecile de trecatori intorc curiosi capul catre barbatii cu tamplele albite care stau grupati in fata Hotelului Coroana. Discursurile pe care fiecare le tine pe trotuar ii fac pe trecatori suspiciosi, de parca undeva ar exista o camera ascunsa. Barbatii din fata hotelului nu sunt insa nici actori si nici nu fac cuiva vreo farsa. Ei sunt scriitorii buzoieni care au crescut in celebrul Cenaclu "Alexandru Sahia", cenaclu care a avut sediu chiar la etajul al doilea al cladirii actualului hotel. La 43 de ani de la inchiderea celebrului cenaclu frecventat de nume cunoscute ale literaturii romane - Ion Gheorghe, Ion Baiesu, Ion Nicolescu, Mircea Ichim, Florentin Popescu - regizorul Nicolae Cabel a montat pe unul dintre peretii cladirii o placa comemorativa care sa aminteasca buzoienilor de existenta acestuia. Evenimentul desfasurat vineri s-a bucurat de prezenta unor fosti membrii ai cenaclului sau scriitori influentati de activitatea literara din acea perioada: Dumitru Ion Dinca, Passionaria Stoicescu, Florentin Popescu, Dumitru Danaila, Aurelian Mares, Emil Niculescu, Viorel Frincu, Ion Gatej, Marin Ifrim, Nicolae Pogonaru, Stan Brebenel etc. "Dupa parerea mea, acest cenaclu, care a functionat intre anii 1949 si 1969, a fost o pepiniera generoasa a literaturii romane. Pentru mine, anii petrecuti aici au fost ca o lectie de cultura si viata. O parte din ADN-ul meu spiritual aici s-a nuantat si voi avea mereu o recunostinta deosebita pentru locul acesta. De aceea am montat aceasta placa memoriala. Am socotit ca este datoria mea si ma bucur ca au fost langa mine fosti colegi langa care am crescut", a declarat Nicolae Cabel. "Sase luni nu am avut curaj sa vorbesc" Odata cu intalnirea de vineri, cei prezenti au rememorat anii petrecuti sub "bagheta" lui George Ceausu, vorbind despre tot felul de intamplari nostime din acei ani. "Acest cenaclu functiona la etajul al doilea, sub egida Casei Orasenesti de Cultura. Mentorul nostru spiritual era inginerul George Ceausu, cel care conducea cenaclul. O serie de personalitati cum ar fi Dem Iliescu sau Mihai Boghitoiu ne faceau partasi la propria biografie, ei suferind opresiunile regimului trecut din cauza convingerilor politice sau literare. Precedentul era sufocant, iar cand am venit eu la cenaclu, la 15 ani, aici inca veneau A. I. Zainescu, Gheorghe Istrate, Ion Gheorghe, Ion Baiesu, Passionaria Stoicescu, Florentin Popescu - repere ale literaturii romane de astazi. Timp de sase luni de zile nu am avut curaj sa deschid gura, pentru ca aceste personalitati ma copleseau. Imi amintesc ca adevaratele sedinte se tineau dupa cenaclu, la Cofetaria Macul Rosu, unde se schimbau pareri despre aparitiile editoriale, noile orientari in literatura europeana.. Cenaclul este cea mai importanta scoala pe care am absolvit-o in viata mea", a declarat scriitorul Dumitru Ion Dinca. »

 « mărturia lui A.I. Zăinescu, ceva poet-redactor pe la Luceafărul şi fost activist UTM şi apoi consilier la Cotroceniul lui Iliescu. Mi-a mărturisit într-o vizită ce mi-a făcut-o următoarele: pe când Iliescu era prim-secretar al UTM, s-a purtat acest dialog: «Tovarăşe Iliescu, ce facem cu dosarul Labiş?» «Daţi-l la topit, ardeţi-l, este o ruşine». Acum vreo doi ani, înainte de a muri, Zăinescu se mustra cu mare părere de rău că n-a păstrat acel dosar şi că l-a dat la topit, împlinind porunca şefului. (...)”

Şerban Cionoff: “Nu mică mi-a fost mirarea atunci când, pe un ton marţial şi fără replică, Irina, secretara redactorului-şef al „Scânteii tineretului”, m-a anunţat:
– Coboară imediat la tovarăşul Valter Roman!
La acea vreme, parcă prin 1977, Valter Roman era directorul Editurii Politice (a CC al PCR!), al cărei sediu se afla în „Casa Scânteii”, corpul B, la etajul I, redacţia noastră fiind la etajul III al aceluiaşi corp al clădirii.
Motivul invitaţiei (că să îi spun aşa) era foarte simplu: în ediţia din acea zi a gazetei publicasem o recenzie la o carte a profesorului univ. dr. Valter Roman despre revoluţia tehnico-ştiinţifică – aceasta fiind, de altfel, domeniul său predilect de cercetare –, în care făceam şi o referire la cartea lui Zbigniew Brzezinski, Revoluţia tehnotronică. Carte în care câteva dintre cărţile lui Valter Roman erau citate şi apreciate. La acea vreme, Brzezinski era consilier de securitate naţională al preşedintelui Jimmy Carter, dacă nu chiar fusese numit secretar de stat al SUA. Despre cartea sa îmi vorbise profesorul Ioan Ceterchi, pe atunci preşedintele Consiliului Legislativ, cu ocazia unui interviu pe care am avut plăcerea să îl realizez cu domnia sa. Mai mult, profesorul Ceterchi a binevoit să îmi împrumute pentru câteva zile cartea, ediţia în limba franceză, aşa încât am putut-o citi în linişte.
În ceea ce îl priveşte, profesorul Valter Roman a fost de o desăvârşită amabilitate, arătându-se bucuros de recenzie. Desigur, nu a ezitat să mă întrebe de unde şi până unde am adus vorba de cartea lui Brzezinski. Într-un final, m-a invitat ca, dacă mă interesează (asta-i bună?!) să vin spre a citi cărţi din biblioteca editurii, mai precis de la aşa numitul „fond documentar”, acolo unde se aflau, sub cheie, titluri de marcă ale literaturii politologice occidentale.
Bucuros nevoie mare, m-am dus să mă laud şefului meu direct, A. I. Zăinescu (Conu’ Alecu), redactor şef adjunct al gazetei. Nici una, nici două, acesta a decretat:
– Vreau urgent un articol de la profesorul Valter Roman!
Drept pentru care, a doua zi, la prima oră, m-am înfiinţat la cabinetul profesorului cu rugămintea să binevoiască etc., etc., etc.
Şi de data asta, profesorul a fost de o desăvârşită amabilitate, avea, chiar, un text abia dactilografiat, dar pe care nu apucase încă să îl recitească. Puteam să ratez o asemenea ocazie? Fireşte că nu! Aşa că m-am oferit să confrunt dactilograma cu manuscrisul, iar după aceea, să îl prezint autorului spre a-i da aprobarea pentru a merge la tipar.
Cum mari probleme de corectură nu au fost, textul era gata în mai puţin de o jumătate de ceas, aşa că, imediat, Conu’ Alecu a decretat:
– Intră „la zi”!
Uşor de zis dar mai greu de făcut, fiindcă între timp, profesorul Valter Roman plecase iar o altă posibilitate de a-l contacta nu aveam la îndemână.
Intreprid nevoie mare, Conu’ Alecu a decis să îi plătim autorului drepturile de autor, conform încadrării 3 C: 331 lei în mână, ceea ce în condiţiile sporului de personalitate însemna fix 331 lei x 3=993 lei!
A doua zi, am dus la cabinetul profesorului câteva exemplare de ziar şi, fireşte, în plic, drepturile de autor.
Nu a trecut prea mult şi m-am trezit cheimat la „tovarăşul profesor”! Dar, de unde până atunci secretara sa era numai zâmbet şi miere, de data asta afişa o mină rău prevestitoare.
– Să ştiţi că este foarte supărat pe dumneavoastră ….
Te cred şi eu! Când am intrat, profesorul era în picioare, cu ziarul deschis şi roşu la faţă.
– Tinere tovarăş, cum ai putut să faci aşa ceva? Tocmai dumneata, căruia ţi-am arătat simpatie şi încredere?
Am dat să bâigui ceva explicaţii, cum că textul era foarte bun, că nu aveam ce modificări să ceară redacţia şi câte şi mai câte…
Pe măsură ce mă pierdeam în scuze şi în justificări, profesorul dădea semne că i-ar mai fi trecut din supărare.
În final, a venit spre mine, mi-a pus mâna pe umăr şi mi-a spus:
– Citesc în ochii dumnitale că îţi pare rău de ceea ce ai făcut.
Şi a continuat tot pe un ton calm şi cald:
– Îmi promiţi că nu se va mai repeta greşeala asta?
Cum, Doamne iartă-mă, să nu promit? Am promis!
Atunci, Valter Roman a deschis seiful, a scos de-acolo plicul cu bani şi mi l-a întins:
– Asta e munca dumnitale, te rog să iei banii.
Când am ajuns în redacţie, Conu’ Alecu stătea pe jar. Bănuia că a ieşit ceva dandana şi dorea neapărat să afle cum stă treaba. Ca să îl mai fierb niţel, i-am spus cu voce stinsă şi gravă:
– Tovarăşul profesor Valter Roman a refuzat să ia banii. Uitaţi aici plicul cu toţi cei 993 de lei.
– ???
– Da, mi i-a dat înapoi, a spus că asta este munca mea.
Conu’ Alecu a sărit de trei stânjeni în sus:
– Cum adică e munca ta? Dar eu nu exist? Cine a citit textul, cine i-a dat „Bun de tipar” şi l-a trimis la publicare?
După care, cu un gest mai mult decât hotărât, şi-a luat haina din cuier şi… Hanul Prahova a scris pe noi! Iar ca să fie masa bogată, i-am mai cooptat pe Pavel Perfil şi pe alţi băieţi de nădejde…
Am stat, acolo, câteva ceasuri bune până să lichidăm toată suma, fiindcă, deh, 993 de lei nu erau de ici de acolo. Din când în când, Conu’ Alecu mă punea să sun la redacţie şi să repet lozinca:
– Mai întârziem puţin, suntem invitaţii tovarăşului Valter Roman la Hanul Prahova, iar tovarăşul profesor ne mai reţine.
Bineînţeles că niciodată nu i-am povestit profesorului Valter Roman tărăşenia, dar asta este, de-acum, cu totul altceva… »

Ion Lazu: Adio la Casa Monteoru. Amintiri de la cenaclul Labiş, III
(...) Veneau să asiste, să tatoneze atmosfera şi să participe la discuţii membri ai altor cenacluri bucureştene: Dumitran Frunză, din vechea gardă de la “Neculuţă”, dar şi Victoria Dragu şi Ştefan Dimitriu, o pereche de filologi îndrăgostiţi, Dumitru Bălăeţ, activ la discuţii, Florin Costinescu, înalt şi bonom, George Chirilă, un băcăuan care îmi amintea de un desen cu Mateiu Caragiale, vigurosul blond Paul Tutungiu, şi dostoievskianul Dumitru Stancu. Alţi cenaclişti, aceştia itineranţi, reveneau periodic: arhitectul Constantin Abăluţă, filologul vîlcean Doru Moţoc, cunoscut mie de la ansamblul artistic al Universităţii, ploieşteanul Corneliu Şerban, Horia Gane, din echipa de la Ateneu, colegul meu de la recrutare A.I.Zăinescu; dar şi poeţii Ovidiu Genaru, Grişa Gherghei, prietenul de mai tîrziu, enigmaticul Miron Kiropol, liceana blondă Ioana Diaconescu, însoţită de sora ei geamănă şi de bucovineanul Ion Crînguleanu, dar şi seraficul Daniel Turcea; dar şi Dragoş Serafim, iscusitul prozator, apoi Ion Segărceanu şi Bujor Voinea, dar şi poetul nevăzător Grigore Albu-Gral - şi atîţia, atîţia alţii. Dar unde sunt în evocarea mea tinerii de mare succes, despre a căror prestaţie n-am apucat să spun o vorbă: Constanţa Buzea, D. Ţepeneag, Vintilă Ivănceanu, Valeriu Oişteanu, cel care se plasa lîngă mine, pe ultimul rînd? Am ajuns o dată la cenaclul “Neculuţă”, unde jocurile le făcea acelaşi Păunescu, ţinut pe cît se putea la respect de Rodica Iulian, Ioana Orlea, Tudor Octavian, Mihai Elin, C. Abăluţă, Bădiţă Pandele; iar altă dată la cenaclul centrului universitar (Grigore preoteasa), unde tocmai veniseră nişte poeţi ieşeni, printre care Dan Laurenţiu, pe atunci semnînd Laurenţiu Ciobanu şi întînzînd celor din preajmă, cu nonşalanţă pagini cu poezii olografe.

Fapt este că la un moment dat cenaclul Labiş avea o faimă atît de mare încît atrăgea ca un imens magnet de-a lungul liniilor sale de forţă mai toate energiile creatoare din cîmpul literaturii tinere. A trebuit să înţeleg că nici un tînăr nu se considera lansat cu adevărat, fie că debutase între timp în alte reviste, fie că avea deja un volum tipărit, pînă nu citea în cenaclul Labiş, imaginat ca o poartă de intrare în Cetatea Poeziei. Veneau tineri din licee şi facultăţi, veneau plasticieni, actori precum Mircea Diaconu, subtil prozator; veneau cadre universitare: eminescianul Valeriu Filimon, protocolarul Traian Podgoreanu, enigmaticul slătinean Sandu Vasile şi mulţi alţii, ocazional. Îşi făcu apariţia cîndva şi poetul Teodor Pâcă, obţinînd de la amfitrion permisiunea de a ne recita unul dintre faimoasele sale sonete, pe care însă nu l-a putut duce pînă la capăt, din motivul bahic subînţeles, însă lipsindu-i şi manuscrisul. Cu nasul lui teribil, el însuşi o carte de vizită inconfundabilă, l-am dibuit făcînd figuraţie în diferite filme, prieten de pahar cu actorii şi cu cei din lumea cinematografiei, însă în mai veche rîcă (rima rîcă-Pâcă fiind consacrată de impetuosul Ahoe) cu colegii de generaţie, precum însuşi E.B.
Nu mai ştiu în ce împrejurare a venit la cenaclu Zaharia Stancu în persoană, păstrînd însă pe tot parcursul soaerelei o distanţă securizantă faţă de E.B., cei doi “grei” privindu-se alternativ, cu zîmbete într-o dungă. (Şi venind vorba de Zaharia Stancu, pe atunci preşedinte al Uniunii, - fie că sosise în documentare, fie că fusese invitat insistent, ca să se convingă la faţa locului cu privire la excelenţa poeziei promovată în cenaclu -, mă întreb dacă nu cumva “mişcarea de la cenaclul Labiş şi din revista Luceafărul”, această deschidere benefică a literaturii, era folosită de E.B în scopuri personale. Avea conflicte deschise cu Bogza, cu Jebeleanu, cu Stancu, cu Preda, desigur; acum de la prezidiul cenaclului le dădea junilor toată libertatea (admisă de sus!), neezitînd să se prezinte apoi în biroul Uniunii (cum a şi declarat la un moment dat) cu poeziile lui Păunescu, ale lui Ion Gheorghe, poate şi ale altora, ca să-i pună la punct pe adversari (ceva de genul: “Iată poezia adevărată! Nu Minerii din Maramureş - unul dintre caii de bătaie ai lui E.B. în şedinţele cenaclului fiind Dan Deşliu, care nu se arătase niciodată prin preajmă, însă se pare că existau nişte socoteli de încheiat…; în lături cu voi!”
Printre tineri îşi făceau loc cu timiditate, parcă scuzîndu-se, cîteva persoane mai în vîrstă, poate nu atît de vîrstnice în realitate, ci doar prin comparaţie; se aşezau cuminţi în fotolii şi ascultau cu mare atenţie ce se vorbea, fără a îndrăzni să comenteze în vreun fel, nici măcar în particular, necum în plen. Asta ani la rînd, fără a se putea şti cine erau sau mai exact cine fuseseră, pe vremuri. Probabil nişte foşti, care nu cutezau să ia cuvîntul în public. Un domn în vîrstă, cu hainele roase, cu părul cărunt, lung, apărea mereu cu o imensă servietă, doldora de cărţi, poate şi de manuscrise. Îl bănuiam că vinde pe sub mînă cărţi rare, ediţii princeps, posibil chiar lui E.B., sau altora din redacţie. Să fi fost Crevedia? Sau poate Stelaru, sau alt paria care visase vremuri mai bune dar  fusese dat de-o parte de confraţi mai cinici?
Un venerabil din această categorie, de a cărui figură aş vrea să-mi pot aminti cu mai multă precizie, s-a apropiat de mine într-o seară şi mi-a spus că a văzut în numărul recent apărut al revistei Ateneu două poezii semnate de mine. Am plecat în noapte pe străzi, împreună cu prietenul meu Ion Iovan (revelat mai apoi ca poet şi prozator de mare forţă) şi am umblat din chioşc în chioşc pînă am găsit unul deschis, prin nu ştiu ce minune, spre blocul turn din Piaţa Palatului, procurîndu-mi revista care mă debutase. Erau două poezii scurte: Copaci în toamnă şi Amintindu-mi. Bucurie de nedescris. Şi sentimentul indicibil că sunt tot eu, dar altcineva, abia acum cu adevărat eu însumi. (Stranie investiţie. Scrii o poezie astăzi, oprindu-te sub un copac, pe deal. Ai scris-o, ea există, te-ai identificat cu ea. Fără ca nimeni să ştie, să bănuiască măcar. Tu însă ştii că a survenit o schimbare esenţială…, că ai o comoară la purtător. Şi poezia apare abia după doi ani, după trei ani, sau ca în cazul poeziilor mele, după 15 ani. După 20 de ani. Ce simţi? O decroşare. O sfîşiere. Unde eşti tu, cel adevărat? De ce îmi spuneţi abia acum cine eram eu cu două decenii în urmă!? Cu ce nesperate forţe vei reuşi să asiguri continuitatea fiinţei tale?)
Să mai spun că la o săptămînă-două după acel debut, într-o revistă “de al cărei nume nu vreau să-mi amintesc” au apărut cîteva rînduri, o reacţie critică, nu?: eram acuzat de cosmopolitism, mai precis de influenţe din Ungaretti. Şi se întîmpla să trăim într-o vreme cînd a fi cosmopolit echivala cu a fi duşman al orînduirii…Însă, ca de obicei, conştiinţa critică era trează şi de veghe, vigilentă, de sorginte pură: jdanovisto-răutistă. (Iar poezia incriminată suna astfel, pe cît se poate de simplu: “Ultima umbră / sunt frunzele înseşi. / Ultimul soare / e golul din ramuri.”. Să nu-mi spuneţi că nu vedeţi aici pericolul! (Din Himera literaturii, Ed. Curtea Veche, 2007).

Biografie Ştefan Goanţă : «  1956: În urma unui sever examen de admitere, ajunge student la Facultatea de Filologie a Universităţii„C.I.Parhon” din Bucureşti. Studiază cursuri ale lui G. Călinescu, Tudor Vianu, Iorgu Iordan, Alexandru Graur. Are ca profesori pe Mihai Pop, Jacques Byck, Edgar Papu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Vera Călin, Silviu Iosifescu. Printre colegii săi, se numără: Ion Băieşu, Constantin Stănescu, Mircea Martin, Tudor Negoiţă, A. I. Zăinescu. » Adrian Majuru:  Umilinţa asumată are un preţ: marile avantaje ale titlurilor oficiale. Sub masca aparentei constrângeri plânse de unii astăzi, în realitate încasările erau uriaşe. Nimic nu era gratis. Erau şi sume care urcau până la zece salarii per articol pentru liderii consacraţi precum Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, A. Toma, Mihai Beniuc şi mulţi alţii. Iată câteva texte ale umilinţei asumat. “ Studentul A.I. Zăinescu, devenit apoi un obedient critic literar: „(...) Lenin!... Cu Lenin încep şi te cânt:/ Eşti ochii lui limpezi, aprinşi şi vioi/ Eşti dragostea lui pentru noi şi oricând/ Eşti Lenin trăind printre noi!" (A.I. Zăinescu, „Cânt", volumul „Slavă Partidului", Bucureşti, 1960).”

Bebe Ravescu: “Sa tot fi fost prin 1974… Un redactor al Scanteii tineretului fusese parat redactorului-sef ca, in timpul unei documentari, se dedulcise la niscai „baute“ si, cum Congresul al XI-lea tocmai ce adoptase Codul eticii si echitatii socialiste (al „eticii si echitatiei socialiste“, cum il botezase raposatul A.I. Zainescu), mai marele gazetei, tovaras just si principial, a tinut sa ii faca o critica justa!”

Bibliografie Dan Mihai GOIA- compozitor, dirijor şi profesor - (n. 10.08.1952 Cluj ) « FRUMOASĂ EŞTI ŢARA MEA » (1987), cor mixt, versuri de A. I. Zăinescu.

Florin-Răzvan MIHAI, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului
Academia Română. Jurnalul zilei: 20 februarie 1989: “Revoluţia agrară” era tema ultimului “documentar-artistic” “Sub semnul marilor împliniri”, regizat de Al. G. Croitoru după scenariul lui A. I. Zăinescu. Lansat la “ceas aniversar” (împlinirea a 40 de ani de colectivizare în România!), filmul relua istoria “transformării agriculturii socialiste”

“Membrii Cenaclului „Ioan Tecşa” şi-au dat întâlnire, marţi, 19, octombrie, la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională al Primăriei Sectorului 2, la o nouă discuţie având în centru literatura de calitate.
Membrii cenaclului sunt în majoritate membrii ai Uniunii Scriitorilor cu cărţi publicate care au organizat de-a lungul timpului activităţi cultural-artistice, seri de poezie şi muzică, piese de teatru etc.
Programul evenimentului a cuprins mai multe momente:
Discutarea calendarului cultural al lunii octombrie, o succintă prezentare a principalelor evenimente petrecute în această lună, precum şi a personalităţilor născute sau trecute în eternitate – a prezentat prof. Necşoiu Floarea
„Pe treptele timpului” - prezentarea antologiei scriitorului Ion C. Ştefan, de către preşedintele cenaclului Geo Călugăru. Carte apărută la Editura Academiei Internaţionale Orient – Occident în 2010.
Lectura celor mai reprezentative poezii de către actriţa Doina Ghiţescu şi autor.
Recitarea de către membrii cenaclului a poeziilor proprii.
Cenaclul literar "Ioan Tecşa"s-a numit iniţial "Nicolae Bălcescu", dar i-a preluat ulterior numele celui care a condus, în anii 90, Grupul de Presă al Ministerului de Interne. Colonelul Ioan Tecşa a fost membru al Societăţii Scriitorilor Români şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti, director al revistei “Pentru Patrie”, a publicat 15 cărţi de proză, publicistică şi poezie.
De la început, Cenaclul a fost gândit ca o veriga spirituala în cadrul Casei de Cultura a Ministerului de Interne, a cărui menire a constituit-o descoperirea şi promovarea talentelor din domeniul literaturii. Prin acest cenaclu au trecut multe valori, unele cu un traseu scriitoricesc de excepţie: Haralamb Zinca, Eugen Teodoru, Constantin Nisipeanu, Petre Hladchi-Bucovineanu, Teodor Rapan, Elis Râpeanu şi altii.
Scopul său primordial nu s-a schimbat, acela de a descoperi talente şi a oferi posibilitatea de dezvoltare acelora care, prin scrisul lor, dovedesc vocaţie literară. Aceasta menire a fost împlinită datorita seriozităţii cu care s-a lucrat la întâlnirile de lucru ale cenaclului.
După înfiinţare, au contribuit la menţinerea unei stachete ridicate a valorii cenaclului, prin lecturi si discutii, scriitori formati ca: Platon Pardau, Ion Tugui, A.I. Zainescu, Rodica Ojog-Brasoveanu, Ioan Alexandru, etc. Marţi, 19 octombrie, gazda întâlnirii a fost domnul Gheorghe Călugăru, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti « 
Nicolae Havriliuc, Portrete în mişcare: Scriind şi publicând Portrete în peniţă (Bucureşti, Rawexcoms, 2009), Florentin Popescu depune mărturie pentru lumea prin care a trecut în devenirile sale literare, evocând personalităţi din literatura şi cultura românească de la care, sincer şi modest, a avut întotdeauna câte ceva de învăţat. Aşa cum se ştie, portretul este o descriere de particularităţi fizice şi morale ale unor fiinţe reale şi imaginare. În cazul portretului lui Florentin Popescu, fiinţele poartă marca realităţii şi, de aceea, textele evocatoare sunt legate între ele printr-un topos dat de sintagmele cred că l-am cunoscut,când l-am cunoscut, aşa l-am cunoscut, l-am cunoscut târziu etc. Toposul plasează personajul într-un decor de simţire şi de gândire (frecvent fiind Bucureştii deschis mai tuturor experienţelor şi experimentelor literare cu sedii de ziare şi reviste, edituri, cofetării, cafenele, cenacluri, muzee etc.) unde întâlnirea cu ochiul observator, selectiv şi subiectiv al autorului declanşează conexiunea privirilor, schimbul de replici, gesturi, confesiuni, prilejuind cunoaşterea şi fixarea interlocutorului în portrete sugestive şi pline de mişcare. Alteori portretizarea începe cu aşezarea personajului într-un preexistent de configurare prin anecdotă. Un loc aparte îl ocupă în lucrare personalizările companionilor veniţi din matricea buzoiană, congeneri autorului: Radu Cârneci, Ion Gheorghe, Mircea Ichim, Gh. Ciobanu, Alex. Oproescu, Bucur Chiriac, Passionaria Stoicescu,, Gh. Istrate, A.I. Zăinescu.”

Tinerii, de A. I. Zainescu :
“Tinerii: ca o nedezmintita izbanda a lumii, ca o posibilitate a ei, in contiuu, realitate complexa, dinamica, un amplu resort intim si social. Tarm oceanic pe care dragoste il poate schimba repede in impietrite furtuni:tinerii. O evidenta indelung constanta, aproximativa, alteori prin reflexe. In fiecare epoca, fiecare generatie, in sirul lung, neantreruptal generatiilor, in fiecare secol, in decenii, in ani, in zile , in lucruri, in fagaduinte, in indepartari, in apropiere si sperante, in mii si mii de consecinte, in mii de imprejurari auzi: tinerii!…” (continuarea in prefata cartii Tinerii, de A. I. Zainescu)

Noi - poem de A.I. Zainescu
 
I
Noi nu ne-am imbolnavit niciodata de destin,
N-am construit subteran in istorie,
Dar daca memoria cateodata nu este decat un cimitir,
Si daca soarele uneori nu rasare decat din memorie,
 
Atunci, fie: lumina despre care ma-nalt si vorbesc
Si care nu este decat sunetul insusi al tarii,
Pentru ca tara, un pod de vocale fiind,
Este si o incuviintare a marii,
 
Viata – care pana in zilele mele-a trecut
Si pe la Sarmisegetuza in lume,
Si pe la Rovine, la Podul Inalt,
Si-a repetat drumul apoi al unei columne;
 
II
Lumina si viata, adica: tot doua-ncercate perechi,
Pentru ca intr-amandoua-am visat, m-am lasat dulce,
Si pentru ca in loc de palate-aveam cantece vechi,
Si pentru ca la vedere-am trait si durere si fulger,
 
Templele noastre fiindca si triste, si mari,
Niste fluiere sunt, din care cresc munti,
Si fiindca stim, n-am putut sa stim gustu-amar
Al pietrelor care si cu sange-i amestecat si cu frunti;
 
III
Lacrimile – fiindca pe ele-am calcat ca pe-un rug,
Caii nostri fiindca-au pascut doar in tara,
Si fiindca n-am plans, am mers mai degraba la plug,
Pentru ca pluguri si-n tample ne ara,
 
Si pentru ca-n noi se zbat vai, ne culegem fierbinti,
Prin parintii fiindca totul se-asaza,
Si fiindca suntem, n-am murit in parinti,
Si fiindca si morti tot am tine-o de-o raza,
 
IV
Atunci fie: din memorie daca
Am vorbi si tot nu ne-ar fi, nu ni-e lumea saraca,
Suntem aici, n-am plecat
Nicaieri si-am desprins graiul cel mai curat.
 
Din memorie daca-am iubi si pe plai
Tot ar rasari un nor viu cu chip proaspat de grai.
Noi nu ne-am imbolnavit de destin, n-am cerut
De la nimeni nimic si-am stat scut.

S-a deschis un mugur
 
S-a deschis un mugur,
Mugur-mugurel,
Vai, cat e de lucru
Si ce cald in el!
 
Parc-ar fi o casa
Cu cerdac si ram,
Leagana si-apasa
Numai ochi la geam
 
Niste nori cu-albine
Roiuri cat un pod,
Si-o furnica-n fine,
Care misca tot.
 
Umbla ca pe sfere
Moi de licurici,
Zice ca de miere
Parte-au doar cei mici.

Întâia zi de iarnă
Se întretaie rîuri şi poteci, Pe-acoperiş, sub clopote de frunze, Pe sub şoproane păsările-s reci Şi stau cu ciocu-n aripă, ascunse.

Volumul « E un copac frumos pamântul ţării » 

Lista scrierilor autorilor buzoieni

LISTA  SCRIERILOR  AUTORILOR BUZOIENI

A. I. ZAINESCU : "Zeii neatenti" - 1967,
A. I. ZAINESCU :  "Recviem intr-un cimitir de masini" - 1969,
A. I. ZAINESCU :  "In zale albe" - 1971,
A. I. ZAINESCU :  "Gradinile ascunse" - 1974,
A. I. ZAINESCU :  "Legea viei" - 1976,
A. I. ZAINESCU :  "Abatoarele de greieri" - 2002.

Lista personalitatilor sportive buzoiene

Sport:
Fiu adoptiv: HRISTACHE NAUM ( Gohor, Galaţi), (1931- 1986) - ziarist sportiv.

Lista personalitatilor buzaului (altii decat scriitori, sportivi, artisti)

LISTA PERSONALITATILOR BUZAULUI
L
Berca-Pâcle : CONSTANTIN PÂCLE (Constantin Teodorescu) (1906-1931) - publicist.
Breaza : OVIDIU BĂDINA (1932-1999) -  dr. în filosofie, prof. Universitar.
Breaza-Greceanca : DUMITRU BELU (1902-1980) – publicist.
Buhuşi: DUMITRU DAN (1890 -1979) – prof. de geografie, globe-trotter.
Buzau: Alexandru Marghiloman
Buzău: CLAUDIU D. IONESCU (1907-1980) – publicist.
Buzău: CONSTANTIN C. JITIANU - publicist. 
Buzău: CONSTANTIN SUDEŢEANU (1885-1960) - sociolog, prof. universitar.
Buzău: COSTACHE CANELLA CIOROGÂRLEANU (1820-1886) – casier general, prof. şi dir. al “Şcolii Naţionale”.
Buzau: DIMITRIE ZAHARESCU (1902-1940) - ziarist
Buzău: GEORGE PODGOREANU (1904 -1976) - ziarist.
Buzău: GHEORGHE FOTACHE -  ziarist, economist.
Buzău: IOAN OTESCU (1859–1932) – folclorist, prof. de matematică, astronom
Buzău: IOAN T. ANGELESCU -  ziarist.
Buzău: ION GH. IOACHIMESCU - ziarist.
Buzău: ION GH. SCUTARU – agronom, publicist. 
Buzău: MATEI GHEORGHIU - ziarist
Buzău: MATEI I. DUMITRIU (1878–1952) - publicist
Buzău: MIHAI FLOREA (1929-1983) -  istoric de teatru, publicist.
Buzău: NICOLAE IOANID – gazetar.
Buzau: Nicolae Otescu
Buzau: Nicolae Vaschide
Buzau : Panait Nicolae
Buzău: POMPILIU ANDRONESCU CARAION (1922-1971) -  publicist, editor.
Buzău: POMPILIU IONESCU (1910-1941) -  ziarist.
Buzău: POMPILIU PODGOREANU (1906-1933) - publicist.
Buzău: TITUS T. STOIKA - publicist, editor.
Chiojdu : CONSTANTIN GIURĂSCU (1875-1919) - istoric, editor.
Cilibia-Mânzu : N. SIMIONESCU - ziarist.
fiu adoptiv: CONSTANTIN BUNEA (Străjescu-Garoafa,Vrancea) - publicist.
Fiu adoptiv: basil Iorgulescu, campulung muscel
fiu adoptiv: CONSTANTIN C. BRĂIESKU (Roman, Neamţ) (1879 - ???) - politician, ziarist.
fiu adoptiv: CONSTANTIN CĂPĂŢÂNĂ (Bucureşti) (1784-1846) - publicist, editor.
fiu adoptiv: CONSTANTIN D. DANESCU (Ploieşti) – om politic, ziarist.
fiu adoptiv: DIONISIE ROMANO (Săliştea Sibiului) (1806-1873) - episcop, unionist.
Dumitru dan, buhusi
fiu adoptiv: GEORGE D. VERNESCU (Bucureşti) - om politic, ziarist.
fiu adoptiv: GEORGE EMIL PALADE (Iaşi) - savant
fiu adoptiv : NICU  I. CONSTANTINESCU (Craiova) – primar.
fiu adoptiv: ISAC HOLDER (Holdea) ( Frumosu, Câmpulung Moldovenesc) - profesor, ziarist.
fiu adoptiv: NAE STĂNESCU (Călăraşi-Ialomiţa) - unionist, gazetar.
fiu adoptiv: NICOLAE SEVEREANU (Flămînzi-Botoşani) (1864-1941) - profesor, autor de manuale şcolare, conducător de revistă.
fiu adoptiv: PETRACHE POENARU (1799-1875), secretar particular al lui Tudor Vladimirescu, inventator al stiloului.
Glodeanu Sărat : PETRE POPESCU - Vicar al „Episcopiei Ortodoxe Române” din America. 
Gura Teghii:  PAMFIL GEORGIAN (PAMFIL GHEORGHIANU) (1897-1979) -  publicist.
Lopătari, POMPILIU–EUGENIU D. ŞERBESCU (1905-1977) -  ziarist.
Lopătari: CLEMENŢA BEŞCHEA (Stănescu) (1905-1993) - publicist.
Lopătari: DAN ŞERBESCU (1909-1970) – ziarist.
Măcin: GH. MUNTEANU-MURGOCI (1872 – 1925) - geolog şi geograf.
Măgura: ION N. APOSTOLESCU - director al publicaţiei „Avântul” -
Măgura-Ojasca: C. C. IARCA - politician, gazetar.
Merei: ION G. STOYAN - ziarist.
Merei-Gura Sărăţii : IORGU (GEORGE) PLINICEANU- avocat, ziarist.
Neidentificat: constantin angelescu
Neidentificat: CONSTANTIN D. CONSTANTINESCU (1875-1944) - doctor în medicină la Paris (1901)
Neidentificat: D. IONESCU (grafiat şi Popişteanu) - ziarist,
Neidentificat: EMILIAN BUDĂLĂNESCU - ziarist.
Neidentificat: MITICĂ POPESCU (1901-1986) - medic urolog.
Neidentificat: NICOLAE  I. MANOLESCU (1850-1910) - medic oftalmolog.
Neidentificat: NICOLAE BĂRDESCU (1862-1937) - doctor în medicină şi chirurgie.
Neidentificat: NICOLAE NESTORESCU (1901-1969) - profesor microbiolog, imunolog.
Neidentificat: ŞTEFAN REVEREANU-REVUS - ziarist, membru fond. al „A. Presei Buzoiene”.
Neidentificat: VASILE CRISTOFOREANU (1859- ...) – primar, ziarist.
Neidentificat: Vasile Bianu
Pârscov: GEORGE PÂSLARU  –  ziarist, editor.
Pătârlagele -Valea Viei: IRINEU IOAN MIHĂLCESCU (1874-1948) – mitropolit.
Pogoanele: NICOLAE COSĂCESCU -  publicist.
Poşta Câlnău-Zilisteanca : C. IONESCU-LUNGU – ziarist.
Râmnicu Sărat : NICOLAE ŞT. MINOVICI (1868–1941) - profesor doctor, medic legist.
Râmnicu Sărat : ŞTEFAN ŞT. MINOVICI (1867-1935) – chimist.
Râmnicu Sărat : C. C. DATCULESCU (1857-1940) - editor, publicist, om de ştiinţă.
Râmnicu Sărat : NICOLAE GABRIELESCU - arhitect.
Râmnicu Sărat : TRAIAN I. SĂVULESCU (1889-1963) - botanist, om de ştiinţă
Râmnicu Sărat, NICOLAE VÂRTEJ- gazetar.
Râmnicu Sărat: MIRCEA GRIGORESCU (1908-1976) – ziarist.
Râmnicu Sărat: NICOLAE DICESCU (1884-1970) - om politic, ziarist.
Râmnicu Sărat: PETRE ANTONESCU (1873-1965) -  academician.
Râmnicu Sărat: VESPASIAN I. PELLA - om politic, ziarist.
Stâlpu : POMPILIU IOANIŢESCU - politician, ziarist.
Tisău-Grăjdana : DIMITRIE GH. IONESCU (1900-1985) – cercetător, publicist.
Tohani : MIHAI BĂLĂNESCU –  doctor în energie nucleară. Cetăţean de onoare.
Topliceni-Băbeni: ION ARISTOTEL – publicist.
Vadu-Soreşti: GHEORGHE LEFTER – redactor.
Valea Râmnicului: ION D. DRĂGAN - publicist militar.
Valea ramnicului: ion cretu
Verneşti: GHEORGHE STAMATE - ziarist.
Vipereşti :  ŞTEFAN BÂRSĂNESCU (1895–1984) - pedagog, publicist.
Zărneşti :  GH. I. DUMITRAŞCU - publicist, autor de manuale şcolare.
Ziduri-Zoita: D. D. PETRESCU-ZOIŢA (1906-1941) - teolog, gazetar.

Lista artistilor buzoieni

### LISTA ARTISTILOR BUZOIENI. Pentru a vizualiza dati click pe linkul  din nume.

George Ciprian (Gheorghe Pana Constantin) 1833-1968, actor, dramaturg, prozator, memorialist, eseist.
Aurelian Cotescu Duca;
Buzău: ADINA-PAULA MOSCU (1908- 1979) - pictoriţă, graficiană
Buzău: MARGARETA STERIAN (1897 -1992) - poetă, prozatoare, traducătoare, artist plastic.
fiu adoptiv  ALEXANDRU LUNGU (R. Moldova) - grafician, pictor şi poet
fiul adoptiv PAUL IOACHIM (Conduratu-Prahova), (1930- 2002) - actor, dramaturg
Gălbinaşi-Bentu: ONU CAZAN (nume real Ion Cazan) - instructor artistic.
Năeni-Finţeşti: ŞTEFAN POPESCU (1872 -1848) - pictor,  profesor la Belle Arte
Râmnicu Sărat : EUGEN ATANASIU - critic de artă.
ADELA PETRE - mester popular, tesaturi din par de capra.
Adelin Petrisor, fotograf, reporter tv.
Mihaela Danaila;
Mihaela Roxana Boboc;
Nicolae Severeanu;

Lista carturarilor buzoieni


PAGINA IN LUCRU: dati click pe link pt detalii.

Băltaţi: GEORGE BĂICULESCU (1900-1972) - critic literar, publicist.
Beceni-Cărpiniştea : VALERIU BUCUROIU (1934-1980) -  poet,  epigramist, traducător, publicist.
Berca-Joseni: GEORGE MACOVESCU - istoric literar, eseist, jurnalist.
Brădeanu-Smârdan: GEORGE ALEXE - poet, jurnalist.
Buzau : CEZAR BOLLIAC (1813-1881) – poet.
Buzău : CONSTANT  C. CRISTEA (1900-1932) - poet, publicist.
Buzău : CONSTANTIN TITUS STOIKA (1892-1916) - poet, prozator, traducător.
Buzău : DEM. ILIESCU (Iliescu Dumitru) – poet, ziarist.
Buzau: MATEI I. DUMITRIU (1878 -1952) - publicist.
Buzău : MIRCEA LERIAN (Mircea Harpalete), prozator, dramaturg, publicist.
Buzău : NICOLAE VASCHIDE (1873-1907) – scriitor, filosof.
Buzău : PANAIT NICOLAE (1917-1941) - poet, dramaturg, publicist.
Buzau: POMPILIU ANDRONESCU - CARAION (
Buzău : ŞTEFAN CRĂCIUN – poet.
Buzău : VASILE CÂRLOVA (1909-1831) – poet.
Buzău:  IOAN C. GEORGESCU (1906-1950) - poet, prozator, journalist.
Buzău: AUREL JIPA (1935–1998) - prozator, dramaturg,  ziarist.
Buzău: BUCUR CHIRIAC - poet, eseist, publicist.
Buzău: RUDICH MAYER (Marcu Moise) - prozator, poet.
C.A.Rosetti -Cotu Ciorii : EXACUSTODIAN PĂUŞESCU – memorialist, eseist.
Cernăteşti- Aldeni: ION MIHALACHE (ION BĂIEŞU) (1933-1992) - prozator, dramaturg, publicist.
Cernateşti-Băieşti : CONSTANTIN I. TATU (1928-1999) – scriitor, jurnalist militar.
Cislău :  NICOLAE TĂUTU (1919- 1972) - poet, dramaturg, prozator.
Colţi-Valea Sibiciului: GEORGE (Gheorghe) BĂICULESCU – prozator, reporter.
Costeşti-Spătaru: NICOLAE PENEŞ, scriitor, jurnalist.
Dumitreşti: VICTOR FRUNZĂ  (1935-2007) – poet, prozator, eseist, jurnalist.
Florica: ION GHEORGHE  (n. 1935) -  poet.
Gălbinaşi-Tăbărăşti: PAMFIL ŞEICARU (1894-1980) – pamfletar, ziarist.
Gherăseni: VIRGIL CIOFLEC (1874–1948) - scriitor.
Grebănu : ŞTEFAN STĂNESCU (1912 –1956) -  poet.
Gura teghii: pamfil  georgian
Mânzăleşti: DUMITRU ŞERBESCU-LOPĂTARI - prozator, publicist.
Măteşti: GRIGORE BUGA – prozator, epigramist.
Merei-Gura Sărăţii: NICOLAE GRIGORESCU MIHĂIESCU-NIGRIM (1871-1951) - poet, prozator, dramaturg, epigramist, publicist.
Merei-gura saratii: alexandrina mihaiescu
Năeni : CONSTANTIN GORN (1902-1976) -  poet, traducător
Năeni-Finţeşti: NICOLAE ŢIMIRAŞ - poet, prozator, traducător, istoric literar, publicist.
Pardoşi-Valea lui Lalu : RADU CÂRNECI - poet, traducător, publicist.
Pârscov: NICOLAE FĂTU (1935–1995) - poet, prozator, publicist.
Parscov, george paslaru
Pârscov: VASILE VOICULESCU (1884-1963) - poet, prozator, dramaturg, publicist.
Podgoria-Pleşeşti: ALEXANDRU SĂNDULESCU - memorialist, critic literar, publicist.
Pogoanele: I. A. RĂDULESCU–POGONEANU (1870–1945) – critic literar, filosof.
Pogoanele: IOAN ICHIM (1905-1970) - critic literar.
Râmnicu Sărat : EMILIAN I. CONSTANTINESCU - critic literar.
Râmnicu Sărat : MIHNEA MOISESCU – scriitor.
Râmnicu Sărat : TITEL CONSTANTINESCU (1927- 1999) - poet, dramaturg, prozator. 
Râmnicu Sărat: ELENA RĂDULESCU-POGONEANU - traducător, istoric literar, publicist.
Râmnicu Sărat: IOAN N. POLYCRHONIADE – poet, gazetar.
Rm. Sărat, TOMA DICESCU (1856 -1940) - dramaturg, folclorist, publicist.
Rm. Sărat, VICTOR DIMITRIU (1898-1962) -  dramaturg, publicist.
Rusetu:Dumitru Istrate Ruseteanu
Scutelnici-Meteleu (azi Lipănescu) : GHEORGHE CIOMPEC - istoric literar.
Şarânga-Dara : AUREL ION ZĂINESCU (1939- 2004) - poet, publicist.
Tisău-Grăjdana: TRAIAN IONESCU- NIŞCOV (1898-1985) – traducător.
Tisau grajdana: dimitrie gh. Ionescu
Ulmeni: MIHAIL I. DRAGOMIRESCU (1914-1999) -  istoric literar, memorialist, publicist.
Valea Râmnicului: ION CREŢU – critic, istoric literar.
Valea Râmnicului-Rubla : ALEXANDRU BĂICULESCU (1913-1942) – poet
Verneşti-Nişcov –VASILE CÂRLOVA - poet.
Viperesti, Stefan Barsanescu (1895/1984), pedagog, publicist
Vipereşti-Pălici: STELIAN DIACONESCU (ION CARAION) (1923-1986) - poet, eseist, traducător.
Viperesti-ursoaia: Dumitru K. Negoita
Zărneşti: ŞTEFAN DIMA (1906-2002) – poet, eseist.

FII ADOPTIVI:

ALEXANDRU CRISTEA (Puiu) (Măneciu, Prahova) (1930-2003) – poet, ziarist.
DUMITRU CRĂCIUN (Răşcani-Şuleta, Vaslui) - poet, traducător.
GABRIEL COCORA (Gohor–Tecuci, Galaţi) (1917 -1992) - istoric literar, publicist.
GAVRIIL MUNTEANU (Vingrad, Sibiu) traducător, publicist, autor de manuale şcolare,
GHEORGHE CULICOVSCHI (Călăraşi–Lăpuşna, R. Moldova) -  epigramist, publicist.
LAZĂR BĂCIUCU (Homorâciu, Prahova),  (1931- 2010) - scriitor, ziarist.
MIRCEA V. HOMESCU (Craiova) - eseist.
OCTAVIAN MOŞESCU (Ţâmboieşti, Vrancea) – poet, memorialist, publicist.
STELIAN CUCU (Văcăreni-Luncaviţa, Tulcea) – poet.

FII NEIDENTIFICATI (inca, de autor !)

PANTAZI GHICA (1831-1882) – scriitor
TOMA ALEXANDRU BAGDAT (1824-...) -  traducător slobod din Shakespeare.
VASILE BIANU (1858- 1927) autorul lucrării „Dicţionarul sănătăţii”.

ISTORIA BUZAULUI din anul 1990 pana in prezent

2014. sept, 18:  Buzaul, impreuna cu alte 4 judete din tara, are COD ROSU la nitrati!

Mitul ca apa din pamant (mai ales partea de campie) este mai buna decat alta din alte surse e depasit, mai ales ca acum, cele mai recente studii arata ca judetul nostru are inca un record negativ: face parte din cele 5 judete care au COD ROSU la nitrati (Nitratii si nitritii sunt componenti naturali ai solului si fac parte din ciclul azotului). Potrivit unui studiu, majoritatea fantanilor din judet prezinta o concentratie de nitriti si nitrati mult peste limitele normale,
ceea ce pune in pericol sanatatea oamenilor. In Romania inca se moare in urma intoxicatiilor cu nitrati pentru ca autoritatile sanitare nu au impus masuri ferme de monitorizare a calitatii apei din fantanile publice. Pentru ca panza freatica este afectata in urma folosirii ingraşamintelor chimice inainte de 1989 sute de fantani din judetul Buzau reprezinta un adevarat pericol pentru sanatatea populatiei din cauza concentratiei mari de nitrati. Cu toate ca ar trebui sa existe o monitorizare mai riguroasa a calitatii apei din fantani, putine primarii işi permit sa efectueze analize care sa evidentieze calitatea apei. Din aceasta cauza, monitorizarile au loc abia dupa ce apar in spitale cazuri grave de intoxicatii cu nitrati. Sugarii sunt primele victimele apei otravite din fantani, dar cum la noi DSP si DSV au alte treburi, decat supravegherea stricta a sanatatii buzoienilor, ramane doar ca singura informarea populatiei prin mijlocele mass-media sa previna aceste grave intoxicari si sa traga un semnal de alarma serios. Medicii sustin ca ingerarea unei cantitati de nitrati peste limita admisa poate duce la hipertensiune, disfunctii ale sistemului circulator şi endocrinologice. Atunci cand vine vorba de hrana pentru copii, apa este cel putin la fel de importanta ca formula de lapte ales. Asta pentru ca ea poate contine, pe langa sodiu, calciu, magneziu şi alte saruri, o componenta care nu apare pe eticheta: nitratii. Nou-nascutii sunt cei mai expuşi riscului de contaminare cu nitrati, deoarece flora lor microbacteriana nu este inca dezvoltata pentru a lupta cu aceştia. Tocmai de aceea, in cazul lor se intalneşte cel mai des methemoglobinemia, consecinta cea mai grava a intoxicarii cu nitrati. „Afectiunea cunoscuta şi drept blue baby syndrome (sindromul albastru al nou-nascutului) este caracterizata de o creştere anormala a concentratiei sangvine de methemoglobina (metHb), o molecula incapabila sa transporte oxigenul. Aceasta se manifesta prin cianoza pielii (invinetire accentuata), dificultati respiratorii, care pot culmina cu asfixierea şi decesul copilului, precizeaza surse medicale din cadrul DSP Buzau. Grupa de varsta cea mai vulnerabila a fost cea a sugarului de 1 – 3 luni, urmata de grupa nou - nascutilor. Ponderea cea mai mare au avut-o cazurile in care sugarul a fost alimentat artificial, urmand grupa sugarilor alimentati mixt. Conform aceluiaşi studiu, judetele Iaşi, Bacau, Botoşani, Vaslui, Buzau, Dolj şi Olt au raportat un numar crescut de cazuri in ultimii ani

2014, mai, 21: Aurel Popa, în vîrstă de 56 de ani, care trăieşte din mila pieţarilor, după ce îi ajută să care marfă,  un om fără adăpost - doarme pe o saltea mizerabilă întinsă pe asfalt în Piaţa Crâng - s-a  ales cu o rană urâtă la unul din picioare şi a fost dat afară din spital pentru că nu avea asigurare medicală.
2012: Judeţul are 432 054 locuitori (rezultate provizorii), din care municipiul Buzău – 108 384 locuitori (sau: 134.227?)
2011, ianuarie, 15: Gen. Nicolae Ionel Ciucă a condus Armata a II-a, Buzău.
2009: S-a construit o nouă Catedrală a Arhiepiscopiei.
2009, noiembrie, 8:  Episcopia Buzăului şi Vrancei a fost înălţată la rangul de Arhiepiscopie, în prezenţa Patriarhului României, Prea Fericitul Părinte Daniel.
2008: Ansamblul de clădiri şi Parcul Marghiloman, cu lacul din mijloc (4.348 mp), a trecut de la Ministerul Culturii şi Cultelor în administrarea Primăriei Municipiului Buzău. Edilii au căutat surse de finanţare, necesare reabilitării unui dintre cele mai importante obiective de patrimoniu cultural al Buzăului. Din  mai 2011 se derulează o investiţie de peste 27 de milioane de lei. Proiectul este finanţat cu 17 milioane de lei de la Uniunea Europeană şi trebuia finalizat până în februarie 2014. Autorităţile locale şi-au propus ca prin acest proiect să redea zonei aerul istoric de altă dată. Aleile parcului şi zonele care înconjoară Vila Albatros să fie refăcute după modelul celor care existau acolo pe vremea lui Alexandru Marghiloman,  lacul să fie amenajat să reprezinte un loc de promenadă cu barca, să se refacă iluminatul exterior, iluminatul decorativ în incintă şi al construcţiei, încât „Vila Albatros” să devină un centru cultural, dar şi un obiectiv turistic, aici urmând să fie amenajată o bibliotecă şi un centru cultural.
2005: O viitură de amploare istorică a rupt un picior al podului de la Mărăcineni, ducând la prăbuşirea acestuia şi ruperea legăturii rutiere între Muntenia şi Moldova, timp de aproape o jumătate de an.
2004, ianuarie, 5: Biblioteca judeţeană lucrează în sistem informatizat. Deţine un patrimoniu de importanţă naţională, constituit din : COLECŢII: documente 293.833 Din care: Cărţi şi periodice (nr. volume): 284.568 ; Manuscrise: 213; Documente audiovizuale: 3.838; Documente digitale (cărţi electronice): 25;  Alte documente: 5.189 Periodice tipărite - nr. titluri intrate în 2007: 94 ; Periodice tipărite - nr. abonamente realizate 2007: 108 . DOCUMENTE ACHIZIŢIONATE: 6.782 Din care: Cărţi şi periodice (nr. volume): 6.206 Manuscrise: 1 Documente audiovizuale: 434; Documente digitale (cărţi electronice): 25;  Alte documente: 116 . FACILITĂŢI ŞI SERVICII: Număr de documente în acces liber: 169.005. Număr de înregistrări catalografice în sistem automatizat: 285.113. Număr de locuri în sala de lectură: 153. Număr de staţii de lucru pentru utilizatori: 24.  UTILIZARE SI UTILIZATORI: Utilizatori înscrişi în perioada 2004-2007: 28.075; Utilizatori activi (2007): 7.781.  Înscrişi în 2007 2.801. Vizaţi în 2007: 4.980.  Documente împrumutate: 110.374: Vizite la biblioteca: 70.895.  PERSONALUL BIBLIOTECII: angajaţi 63 (Personal de specialitate: 49, Personal administrativ: 5, Personal de întreţinere şi deservire: 9.
1999, febr.  05- 2002, iulie 31: Mihai Palaghia a condus Armata a II-a, Buzău.
1997, sept 12-1999, 01, 21: Armata a II-a este condusă de Mircea Mureşan.
1996, mai: Sf. Sava devine patronul spiritual al meleagurilor buzoiene.
1995, oct-18-1997, sept, 12: Armata a II-a este condusă de Eugen Bădălan.
1995, martie, 25: Se înfiinţează Teatrul „George Ciprian”. Primul spectacol are loc la 5 aprilie 1996, cu piesa patronului său, « Omul cu mîrţoaga ». Primul director este actorul, dramaturgul şi regizorul Paul Ioachim, de origine buzoiană.
1993: Zonele de-a lungul văii Loarei, zona de nord și nord-est a României este introdusă în patrimoniul UNESCO, precum și centrele urbane de mare tradiție.
1993, aprilie, 12: „Apare, cu binecuvântarea Episcopiei Buzăului şi Vrancei, Fundaţia pentru copii “Sfântul Sava”, care activează simultan în trei direcţii: social, cultural şi misionar. Din punct de vedere social are o cantină, un aşezământ pentru bătrâni, un campus pentru copii, iar din punct de vedere cultural are un cor de copii, două şcoli de arte şi meserii, un institut ortodox român de ştiinţe creaţioniste, un muzeu, o bibliotecă de carte religioasă etc. Din punct de vedere misionar, Fundaţia « Sfântul Sava” promovează învăţăturile sfinte ale Bisericii, insuflă dragostea de oameni, indiferent de religie, stare socială sau etnie. Personalul Fundaţiei, în mare parte, este voluntar, cu oameni care provin din Biserica ortodoxă, care au o mare deschidere şi către alte culte şi confesiuni religioase. Fundaţia Sfântul Sava este în sine un mare miracol divin, totul pornind de la zero. Este destinată acţiunilor filantropice. A derulat mai multe acţiuni umanitare în ţară şi în străinătate, a fost prezentă în Kosovo, în Basarabia şi în ţinuturile sârbeşti. A organizat tabere internaţionale cu tineri din Europa. Are o mare deschidere europeană. Fundaţia Sfântul Sava are marele merit de a promova cultul Sfântului Sava, de a-l face cunoscut în ţară şi peste hotare. »
1992: Se înfiinţează Consiliul Judeţean Buzău.
1991:  Se pune temelia Catedralei Ortodoxe "Sfântul Sava", cea mai mare biserică ortodoxă din oraș.
1991, decembrie, 28: Se naşte, la Buzău, OANA ŞERBAN – poetă
1990, febr, 26-1994, martie 28: Armata a II-a este condusă de gen lt. Ştefan Guşă.
1990, febr, 01- 07: Armata a II-a este condusă de gen lt. Paul Cheler.

ISTORIA BUZAULUI intre anii 1901-1989

ISTORIA BUZĂULUI INTRE 1901- 1989

1989, 22 decembrie: Luptele de stradă din municipiul Buzău, de după 22 decembrie 1989, s-au soldat cu moartea a 47 de persoane. În cele trei zile de confruntare urbană au murit revoluţionari, militari care credeau că se apără de terorişti, dar şi oameni simpli, surprinşi în schimburi de focuri. Cel puţin o persoană, dintre cei decedaţi la Revoluţie, nu se află în galeria martirilor, întrucât activitatea acesteia a fost una controversată, Ş Palatul Comunal, care găzduia Comitetul Judeţean, a fost locul unde s-au înregistrat cele mai multe decese. Un caz notoriu este cel al lui Vasile Apostol, de 53 de ani, operator chimist la Romcarbon, care pe 24 decembrie a fost împuşcat cu 18 gloanţe. Fusese omorât de un căpitan de securitate, Olteanu, convertit atunci în ofiţer de gărzi patriotice. Ucigaşul a fost condamnat la 22 de ani de închisoare. Tot în Palatul Comunal au murit Aurel Toader, de 39 de ani, ucis de un căpitan de securitate şi Nicolae Zaharia, angajat la OJT Buzău, care a fost găsit fără suflare, cu patru gloanţe în cap. Fusese omorât de un locotenent major de armată, identificat ulterior. Tot în sediul Comitetului Judeţean, Constantin Voinea, de 33 de ani, matriţer la Contactoare, a fost împuşcat în torace de căpitanul de securitate Radu Gheorghe. Acesta l-a împuşcat şi pe Anton Baltac, un tractorist de 28 de ani, care a murit după ce un glonţ i-a intrat în gât. Securistul a primit nouă ani de puşcărie. Un episod al Revoluţiei învăluit încă în mister, a avut loc pe 24 decembrie, în zona Episcopiei. În urma unui schimb de focuri, căpitanul de armată Dorin Hagima, de 45 de ani, a fost împuşcat în cap de o patrulă a miliţiei. În acelaşi loc şi-a găsit sfârşitul, tot în urma unei rafale de mitralieră trasă de miliţieni, şi locotenentul de securitate Săndel Marin. Asistentă împuşcată de soldaţi Un caz impresionant este şi cel al asistentei de la Ambulanţa Buzău, Maria Tătăranu, în vârstă de 59 de ani. Pe 25 decembrie a fost împuşcată de militari în termen în abdomen, la intrarea în unitatea militară de transmisiuni din Bariera Ploieşti, în ambulanţa cu care mergea să ia răniţii. În această zonă, pe 25 decembrie au fost schimburi dure de foc între unitatea de transmisiuni şi o alta, din zona aerodromului. Au murit atunci maistrul militar Dumitru Alexandru, sergentul major Vasile Antemir şi geodezul Nicolae Cristea. Un alt front al Revoluţiei, cu urmări dramatice, a fost şi în unitatea militară de bruiaj electronic din Crâng. Maiorul Gheorghe Iacob a fost împuşcat cu o rafală de mitralieră de către căpitanul Alexandru Sceriba, care a vrut să preia comanda unităţii. Ulterior, a fost ucis şi el. În schimbul de focuri din unitate a murit şi subofiţerul Vasile Voican.

1989, decembrie  22-31: Revoluţia din 1989. Armata a II-a  foloseşte în garnizoanele Bucureşti, Buzău, Brăila: 3.558 militari, 20 tancuri, 147 TAB-uri. Economia puternic industrializată începe să fie reaşezată în context capitalist.
1988, aprilie: Etapa naţională a „olimpiadei de istorie” se desfăşoară la Buzău, în “Liceul de Filologie –Istorie Mihai Eminescu “.
1987: Se înfiinţează Cenaclul literar "Vasile Voiculescu" al scriitorilor buzoieni.
1985: Noul bulevard „Unirii” a fost redirecţionat de primarul Dochia. Fiindcă nu era trasat drept, a ordonat ca fundațiile unor blocuri în construcţie la acea dată să fie astupate, într-o singură noapte, și strada să treacă peste acestea.
1982, martie, 18: Se naşte, în comuna Murgeşti, STELA DUȚĂ – antrenoare de box, maestru emerit al sportului, multiplă medaliată cu aur, argint și bronz la campionate naționale, europene și mondiale. Cetăţean de onoare al oraşului.
1982, mai, 19: Se naşte, la Buzău, MIHAELA ROXANA BOBOC - poetă, publicistă.
1982, ianuarie, 8: La Nehoiu, începe să producă „Fabrica de tricotaje”- tip bumbac, şi „Fabrica de mobilă”- stil.
1982, aprilie, 26: Se încheie electrificarea liniei de cale ferată Buzău-Galaţi, cu o lungime de 130 km.
1981:  Se deschide un Cinematograf cu 650 de locuri.
1981, iulie, 30: Se naşte, în Buzău, COSMIN NICOLAE – poet
1980, aprilie, 2: Ia fiinţă Comandamentul Armatei a II-a având zona de responsabilitate Moldova şi Dobrogea.

1979: Judeţul are 511.946 locuitori (48,8% bărbaţi şi restul femei).
1979, septembrie: S-a inaugurat « Întreprinderea de sârmă şi produse din sârmă »
1978: Se dă în funcţiune « Fabrica de bere ».
1978, aprilie, 20: Se naşte, în Buzău, CRISTINA ELENA MOISE - corespondent « Radio România Actualităţi », pentru judeţul Buzău.
1977-1978: „Liceul de artă” va funcţiona sub denumirea de „Şcoala Generală nr. 17 – Artă”, „Liceul de Artă Buzău” urmând a se reînfiinţa după evenimentele din anul 1989, la începutul anului şcolar 1990-1991.
1977: Judeţul are 508.387 locuitori.
1977, martie, 4: Are loc un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter. Liceul „Mihai Eminescu” este grav deteriorat de cutremur. Şcoala se mută, pentru 5 trimestre, în localul “Olga Bancic”. Datorită consolidării precare şi a lipsei de spaţiu, biblioteca sa monumentală de la etaj “coboară” la parter, lângă cancelarie.
1977, martie, 28: Se naşte, în Buzău, GABRIEL COSTIANU – jurnalist.
1976: A fost construit în Parcul Crâng un obelisc, monument ce marchează 1600 de ani de la martiriul lui Sava Gotul.
1976:  A fost pavată, din nou, Piața Daciei - piața principală din oraș, aflată în fața Palatului Comunal -, cu marmură de Măgura (albă, roșie și gri), cu modele asemănătoare celor de pe costumele populare tradiţionale din zona Bisoca.
1976, noiembrie, 18: Se naşte, în Buzău, VERONA IRIMIA  - poetă
1976, martie, 8: Se naşte, la Buzău, ALINA FLORINA STĂNUŢĂ - jurnalistă de radio
1976, martie, 30: Se naşte, la Buzău, CĂTĂLIN ADRIAN ŢÂNŢĂREANU - jurnalist.
1976, aprilie, 20: Se naşte, la Amaru, ADRIAN COJOCARU (1976-1995) – poet
1975, iulie, 29: Se naşte, la Buzău, ADELIN–LAURENŢIU PETRIŞOR – fotograf, jurnalist
1974, septembrie: Se naşte, în Buzău, CRISTINA MODREANU - critic de teatru, jurnalist.
1974, iunie, 3: Se naşte, în Bacău, RĂZVAN IOAN DINCĂ - director al teatrului „G. Ciprian”, cetăţean de onoare al oraşului.
1973: Prin Decretul 703 „Biblioteca municipală” a devenit „Bibliotecă judeţeană” - for metodologic pentru toate bibliotecile din judeţ. În 1984, mai, în urma demolării clădirii din str. Unirii nr. 170, „Biblioteca judeţeană” îşi stabileşte sediul, pentru scurt timp, în bd. N. Bălcescu nr. 20. Din septembrie. Sediul „Bibliotecii Judeţene” se stabileşte definitiv pe str. Unirii nr. 140, într-un imobil de patrimoniu, construit în 1914 de arhitectul Cerchez. 1985, ianuarie: Biblioteca judeţeană începe să funcţioneze cu toate serviciile.
1973: Bustul `Petre Stănescu` a fost preluat la „Muzeul de Artă” al României, în locul lui fiind instalată o copie din bronz.
1972, septembrie, 27: Se naşte, la Buzău, MARIE JEANNE ION - jurnalistă la televiziune.
1971: Demarează lucrările la Spitalul Judeţean din Micro XIV, spital ce se inaugurează în anul 1973 (714 paturi). De atunci spitalul a evoluat prin diversificarea specializărilor medicale, a creşterii numărului de paturi, a achiziţionării de aparatură medicală. Vechile locaţii ale spitalelor „Gârlaşi” şi „I.C.Brătianu” au devenit secţii exterioare.

1971, septembrie, 14: Se naşte, la Florica, VALENTINA BUCUR - inginer, ziarist.
1971, mai, 26: Se naşte, la Râmnicu Sărat, VLAD PUFU - economist, ziarist
1971, iulie, 12 : Se naşte, la Pătârlagele, MARIAN SICAR(Ă?)U – poet.
1971, ianuarie: La Londra, pe scena „Little Theatre” are loc premiera mondială a piesei „Dresoarea de fantome”, scrisă  de Ion Băieşu.
1971, aprilie, 17: Se naşte, în Buzău, BEATRICE VERGU (Homeucă) - ziaristă.
1970: Se inaugurează Muzeul de sculptură în aer liber – Măgura. Tabăra a avut 16 ediţii (1970-1985), semnificaţie a celor 16 secole de atestare a municipiului Buzău.
1970: S-au înfiinţat, în Monteoru, două hoteluri (denumite astăzi „Ceres” şi „Monteoru”), un ştrand şi o bază de tratament. Staţiunea a cunoscut o frumoasă dezvoltare economică în vremea lui Grigore Monteoru.
1970: Nicolae Ceauşescu vine în vizită la „Întreprinderea de Sârmă”.
1970, martie, 23: Se naşte, Vintilă Vodă, DANIELA ŞONTICĂ – poetă, jurnalistă
1970, iulie, 29: Se naşte, la Nehoiu, EMANOIL AELENEI – publicist, editor
1969: Începe să producă Fabrica de zahăr.
1969:  In Parcul Crâng a fost construit un cartier rezidențial; astfel, parcului i s-au redus dimensiunile.
1969, octombrie, 16: Se naşte, la Vintilă-Vodă, SABIN ORCAN – poet, eseist, ziarist.
1969, mai, 9: Apare primul număr al revistei “Năzuinţe” având ca coordonatori profesori de la Liceul Mihai Eminescu: Clotilda Constantinescu, Florentina Dincă, Petre Ştefan, Vasile Cojocaru, Nicolae Ionescu. Revista va continua să apară sub conducerea profesorilor Nicolae Catrina si Ion Mănoiu până 1979 (13 numere).
1969, august, 14: Se naşte, în Italia, MAURO  MARIA ANGELINI,  director general al „S.C. Martelli Europe SRL.”, cetăţean de onoare al oraşului.
1968: În contextul noii organizări administrativ-teritoriale, județul Buzău a fost reînființat: Buzău a devenit municipiu și reședinţă a județului. Se da în folosinţă zona industrială Buzău-Nord, cu o suprafaţă de 125 ha, ce cuprinde 32 întreprinderi şi secţii.
1968:  Se înfiinţează „Teatrul popular”, azi Teatrul „George Ciprian”
1968, decembrie 13:  Ia fiinţă” Filiala Uniunii Artiştilor Plastici”. Membri fondatori: sculptorul Gheorghe Coman şi pictorii Florin Menzopol, Gheorghe Ciobanu, Gheorghe Staicu-Coloneşti, Gheorghe Stoica, Emil Pricopescu, Nicolae Ionescu.
1968,  febr, 01: Se înfiinţează Muzeul Judeţean.  Se restaurează in 2013. Muzeul deţine şi 4 colecţii externe: Colecţia de etnografie şi artă populară „Vergu Mănăilă”, Colecţia de chihlimbar din satul Colţi, Casa Memorială „Vasile Voiculescu”, Pârscov şi Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura. Colecţiile numără peste 57000 de obiecte de patrimoniu, reprezentând variate domenii: arheologie, istorie, numismatică, etnografie, artă etc. Colecţia de arheologie este deosebit de variată şi bogată, reflectând viaţa oamenilor din preistorie şi până în evul mediu. Colecţia de artă contemporană reuneşte numeroase lucrări de artă plastică şi artă decorativă aparţinând unor artişti consacraţi ai sec. XX cum ar fi Gogu Iliescu (1866-1951), Ştefan Popescu (1872-1948), Gore Mircescu (1885-1950), Grigore Negoşanu (1885-1953), Constantin Petrescu Dragoe (1887-1937), Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939), Margareta Sterian (1897-1992), Adina Paula Moscu (1908-1979), Nicolae Ionescu (1910-1999), Stoica Necula (1898- ?), Staicu Gheorghe-Coloneşti (1939-1977), Liusic Vrapciu (1952-1993), Paul Vasilescu (1936 - ) etc.
1967, octombrie, 26: Se naşte, la Buzău, ŞTEFAN TEODOR CABEL - poet.
1967, ianuarie, 3: Intră în funcţiune „Uzina de sârmă”.
1967, decembrie, 1: Se naşte, la Baia-Mare, Maramureş, CĂLIN BOSTAN - jurnalist.
1966: Judeţul are 480.851 locuitori.
1966, ianuarie, 19: Se naşte, la Buzău, GABRIEL PENEŞ -  poet, prozator, jurnalist.
1965, iulie, 5: Se naşte, la Găvăneşti, MARIANA (PANŢURU) TURCU - jurnalist.
1963: Se inaugurează Platforma industrială Buzău-Sud, pe o suprafaţă de 318 ha, ce cuprinde 50 întreprinderi şi secţii. Locul acesteia a fost ales pentru a folosi un teren nefertil, unde fusese înainte o rafinărie și care, acum, era acoperit de mlaştini. Această poziţie prezintă şi avantajul vânturilor locale, care îndepărtează de oraş noxele produse de fabrici.
1963: Se construieşte, în partea de est a oraşului, Parcul Tineretului, dotat cu o Sală de Sport şi un Bazin Olimpic.
1963, octombrie, 11: Se naşte, la Brăieşti, GINA ZAHARIA – poetă,  prozatoare.
1963, iunie, 14: Se naşte, la Bucşani, Dâmboviţa, LIVIU-IOAN OTĂNCEALĂ - poet, caricaturist, ziarist, reporter.
1963, decembrie, 11: Se naşte, la Focşani, Vrancea, MARCEL MARIAN – jurnalist.
1961: S-a construit Policlinica orăşenească pe strada 23 August (N. Titulescu).
1961, mai, 16: Se naşte, în comuna Buda, CONSTANTIN MARAFET - poet, prozator, editor, publicist
1961, ianuarie, 4: Se naşte, la Bucov, Prahova, MIRCEA TĂNASE - ofiţer, jurnalist, publicist, epigramist
1961, ianuarie, 22: Se naşte, în comuna Cireşu, Brăila, IULIANA VOICILĂ DOBRE – poetă
1961, august, 27: Se naşte, la Mărăcineni, GIGI MANOLE – ziarist
1960, iunie, 26: Se naşte, la Căneşti,  LAURENŢIU SFINTEŞ - ziarist
1960, aprilie, 16: Se naşte, în Florica, NISTOR TĂNĂSESCU – poet, ziarist.
1959, octombrie, 8: Se naşte, la Focşani, Vrancea,  EMIL GRĂDINESCU - comentator sportiv
1959, iunie, 24: Se naşte, la Ploieşti, SORIN BURLACU – ziarist
1959, iunie, 16: Se naşte, la Tecuci, Galaţi, FLORIN ARTENE - jurnalist
1959, iulie, 16: Se naşte, la Scărişoara–Cislău, GEORGE LIXANDRU – poet, publicist.
1958:  Statuia “Rugăciune” este preluată la „Muzeul de Artă al României”, în locul ei este instalată o copie din bronz.
1958, octombrie, 27: Se naşte, la Buzău, VASILE DURLOI - poet.
1958, noiembrie, 10: Se naşte în Buzău, NICOLAE TUDOR - scriitor.
1958, mai, 23: Se naşte, la Buzău, DAN C. STROE -  scriitor, publicist
1958, decembrie, 8: Se naşte, la Dâmbroca – Săgeata, RADU VOINESCU, pseudonimul literar al lui NICOLAE BABOI - poet, critic literar, publicist.
1958, aprilie, 30: Se naşte, la Râmnicu Sărat,  ADRIAN OŢOIU -  prozator, eseist, traducător.
1958, aprilie, 23: Se naşte, la Câmpeni – Amaru, MIHAIL MILEA - eseist, profesor, doctor în teologie, preşedintele Fundaţiei „Sfântul Sava de la Buzău”.
1957, octombrie, 4: Prin Ordinului Ministerului Învăţământului şi Culturii nr. 838/ 4 octombrie 1957, a luat fiinţă „Şcoala de muzică de 7 ani” şi a funcţionat pentru început cu clasele I–IV. Şcoala avea sediul în localul situat pe str. Bucegi (pe atunci Mihai Bravu) nr. 6, construit în 1911 şi consolidat sau extins în timp. Din anul 1958 instituţia de învăţământ a devenit „Şcoala Elementară de Muzică şi Artă Plastică”, prin crearea secţiei de artă plastică. În anul 1961 se va înfiinţa clasa a V-a de artă plastică iar începând cu anul şcolar 1969-1970 Şcoala generală de 8 ani se va transforma în „Liceul de Muzică şi Artă Plastică”, conform Legii Învăţământului din 1968, care menţionează liceul ca a treia treaptă de învăţământ.
1957, noiembrie, 19: Se naşte, la Scorţoasa, ADRIAN FETECĂU - ziarist.
1957, iunie, 27: Se naşte, la Bălăceanu, DOREL ISTRATE - poet, prozator, publicist, jurnalist.
1957, decembrie, 1: Se naşte, la Florica, GHEORGHE VOICU - ziarist.
1956: judeţul are 465. 829 locuitori
1956, octombrie, 23: Se naşte, la Buzău, VASILE BURCIU – poet.
1956, octombrie, 23: Se naşte, la Buzău, GHEORGHE TARARA – eseist, publicist, editor
1956, martie, 1 (15?) Se naşte, la Buzău (Lipia?),  VASILE –TUDOREL JIPA - ziarist militar, editor
1956, ianuarie, 20: Se naşte, la Comăneşti, Bacău, VALERIA MANTA TĂICUŢU - poet, prozator
1955: Se înfiinţează, la intrarea în incinta Episcopiei, Muzeul Episcopal. Acesta adăposteşte  o colecţie de artă veche bisericească. Din anul 2009 s-a mutat în clădirea veche a Seminarului Teologic, clădire construită între anii 1836-1838.

1955, martie, 21: Se naşte, la Chiojd, MARCEL ISBĂŞOIU -  scriitor, publicist, eseist, critic literar.
1955, mai, 19:  Se naşte, în satul Şarânga-Pietroasele, DORIN IVAN – scriitor, ziarist,  cetăţean de onoare al Oraşului Buzău.
1955, decembrie, 1: Se naşte, la Bălăceanu, MARIN IFRIM - poet, prozator, critic, istoric literar, publicist, cetăţean de onoare al oraşului.
1955, august, 3: Se naşte, la Săruleşti, DORIN BOCU -  poet,
1954: La Liceul „Mihai Eminescu” devine directoare profesoara Clotilda Voinea-Constantinescu (specialitatea biologie).Va incepe construcţia la “scara neagră”, sala de sport, cealaltă aripa, laboratoarele de chimie.
1954, iunie, 25: Se naşte, la Buzău, GHEORGHE (GEORGE) ŞERBAN (1954-1999) - scriitor şi jurnalist 
1954, ianuarie, 9: Se naşte, la Buzău, IONEL DINU, alias Dan Dinu, jurnalist.
1954, februarie, 4: Se naşte, la Buzău, DENISA COMĂNESCU - poet, traducător, editor.
1954, august, 10:  Se naşte, la Movila Banului, TITI PETRE - publicist, jurnalist.
1953, septembrie, 26 : Se naşte, la Pleşcoi-Berca, EMIL NICULESCU - poet, eseist, istoric literar, publicist.
1953, mai, 21: Se naşte, la Buzău, CĂLIN VLASIE - poet, eseist, publicist, editor
1953, iunie: Examenul de absolvire a cursului mediu liceal a fost înlocuit, la Liceul „Mihai Eminescu”, cu un examen de maturitate şi, apoi, bacalaureat.
1953, iunie, 24: Se naşte, la Clondiru, MIOARA (VERGU) IORDACHE – ziarist
1953, februarie, 11: Se naşte, la Mizil, Prahova, OVIDIU CAMELIU PETRESCU - poet, scriitor, preşedintele Asociaţiei culturale „Renaşterea buzoiană
1953 + :  Toate fabricile din Buzău au fost naționalizate iar politica guvernului comunist, de sistematizare, duce la schimbarea totală a aspectului oraşului: se demolează vechile cartiere, multe clădiri istorice, printre care și teatrul „Moldavia”, chiar şi zone rezidențiale, pentru a se face loc blocurilor. Din centrul istoric al Buzăului, doar casele din zona străzii Cuza Vodă și o parte din cele din zona străzii „Alexandru Marghiloman” au rămas în picioare.
1952-1968: Oraşele Buzău şi Râmnicu Sărat au fost reşedinţe de raion.
1952: Buzăul pierde statutul de reședință de județ sau regiune şi capătă titulatură de oraş regional, în cadrul Regiunii Ploiești.
1952, octombrie, 27: Se naşte, la Buzău, VIOREL FRÂNCU, scriitor, publicist, epigramist, bibliolog, cercetător al istoriei presei, cetăţean de onoare al Oraşului Buzău
1952, martie, 2: Se naşte, în Brăeşti,  GIREL BARBU – poet, epigramist, eseist
1952, iulie, 24: Se naşte, la Ruşeţu, DUMITRU ISTRATE RUŞETEANU - poet, prozator, dramaturg, eseist, publicist.
1952, aprilie, 8: Se naşte, la Valea Râmnicului, ION GH. MARINESCU (Mutu), redactor de rubrică la Departamentul „Actualităţi” al Societăţii Române de Radiodifuziune.
1951: Se înfiinţează „Muzeul Judeţean”.
1951: Prin Hotărârea nr. 1542 a Consiliului de Miniştri privind măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii bibliotecilor din Republica Populară Română, 120 din 29 decembrie 1951, se înfiinţează Biblioteca Orăşenească Buzău, cu sediul în str. Unirii (naţionalizată, astăzi demolată).
1951, octombrie, 26 : Se naşte, la Rădăuţi, Suceva, GEORGE SAVU – poet şi prozator stabilit la Buzău.
1951, noiembrie, 11: Se naşte, la Siriu, LUCIAN MĂNĂILESCU - poet, fabulist, epigramist, editor, ziarist.
1951, martie, 9: Se naşte, în satul Fundeni, com. Zărneşti, ŞTEFAN D. DIMA ( Zărneşti) – poet.
1951, martie, 3: Se naşte, la Buzău, DAN MANOLESCU - poet, prozator, publicist.
1951, martie, 2: Se naşte, în satul Zahareşti -Tega, azi Pănătău, CORNEL DIACONU, prozator, poet
1951, mai, 28: Se naşte, în Murgeşti,  NICUŞOR ALECU – MURGEŞTI -  epigramist
1951, iulie, 13: Se naşte, la Nehoiu, PETRE BUCINSCHI - poet, prozator, eseist.
1951, ianuarie, 13: Se înfiinţează „Direcţia Topografică Militară”, o structura axată pe fazele principale ale procesului tehnic de realizare a hărţii.
1951, februarie, 8:  Se naşte, în comuna Suhărău, Botoşani, MIHAI M. MACOVEI – poet, stabilit în Buzău
1951, aprilie, 3: Se naşte, la Boldu, GEORGE ANTON – prozator.
1951, aprilie, 26: Se naşte, la Buzău, CĂLIN GHEŢU – poet, prozator, ziarist, editor.
1951, aprilie, 26: Se naşte, la Băleşti, Vrancea, IRIMIA (Emil) BĂLESCU - prozator, publicist
1950, octombrie, 16: Se naşte, la Căldărăşti – Pogoanele, GHEORGHE ENE (1950-2011) - poet, prozator, publicist.
1950, martie, 2: Se naşte, în satul Bădila-Pârscov, ELENA STROE-OTAVĂ – filolog, prozatoare
1950, iunie, 4: Se naşte, în satul Ursoaia-Ruşavăţu de atunci, azi Vipereşti, DUMITRU K. NEGOITA – scriitor.
1950, ianuarie, 29: Se naşte, în satul Găgeni-Săhăteni, GHEORGHE IOVA - prozator, poet, eseist
1950, februarie, 9: Se naşte, la Piatra Albă-Odăile, AUREL GANEA - poet, prozator, publicist
1950, august, 14: Se naşte, la Mărăcineni, NICOLAE POGONARU - poet, prozator, traducător, eseist
1949: Se înfiinţează „Şcoala sanitară”.
1949: Biblioteca primeşte numele "Al. Sahia" şi se mută în bd. N. Bălcescu nr. 14 (vizavi de Palatul Telefoanelor)
1949, octombrie, 23: Se naşte, la Buzău, TRAIAN CHIRCU - ziarist, publicist
1949, octombrie, 12: Se naşte, la Pârscov, ION SULTĂNESCU (1949- 2005) - chestor, editor şi publicist
1949, octombrie, 12 : Se naşte, la Buzău, IONEL STĂNUŢĂ, jurnalist şi prozator.
1949, iulie, 15: Se naşte, la Clondiru-Ulmeni, DUMITRU ION DINCĂ,
1949, august, 14: Se naşte, la Mânzăleşti, ION ROŞIORU - poet, prozator, eseist, critic literar, publicist.
1949, aprilie, 19: Se naşte, la Săruleşti, ANA MARIA(N?) TUPAN - traducătoare, istoric, critic şi teoretician literar.
1948-1967: Denumirea liceului “Dr. C. Angelescu”se schimbă în „Şcoala Medie”.
1948: Judeţul are 430. 225 locuitori.
1948: După epurarea tuturor cărţilor "burgheze" şi dispariţia definitivă a cărţilor donate de Alexandru Marghiloman, biblioteca se mută în str. Nae Stănescu nr. 48.
1948, octombrie: La liceul „Mihai Eminescu” ia fiinţă o asociaţie sportivă denumită “Luceafărul”. Din 1949 şcoala are şi curs „fără frecvenţă”. Structura anului şcolar ca şi sistemul de notare al elevilor, au suferit modificări importante (de la pătrare la trimestre; aprecierea cunoştinţelor de la 5 la 1, cu promovarea prin nota 3, a fost înlocuită cu promovare prin 5).
1948, noiembrie, 28: Se naşte, la Râmnicu Sărat, VIRGIL DIACONU - scriitor.
1947, martie 3 : Se naşte, la Năeni, GHEORGHE T. VASILE – poet, ziarist
1947, iulie, 26: Se naşte, la Chiojdu, VALERIU PRICINĂ – poet, jurnalist militar.
1947, august,  20: Se naşte, în Pârscov,  GHEORGHE POSTELNICU – scriitor. 
1946, iunie, 9: Se naşte, la Bisoca, ION CRĂCIUNICĂ (1946-1981) - poet, ziarist.
1946, ianuarie, 2: Se naşte, în Buzău, MIHAI SĂLCUŢAN - scriitor, publicist, epigramist, avocat, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
1946, ianuarie, 12: Se naşte, la Buzău, GHEORGHE BURGHELEA (1946 – 2006) - ofiţer, jurnalist.
1946, ianuarie, 1: Se naşte,  în Pleşeşti-Berca, HORIA ŞTEFAN BĂESCU, poet, prozator, animator cultural.
1946, februarie, 19: La Buzău, îşi începe activitatea Cercul literar „Alexandru Sahia”, devenit cenaclu. Conducător: inginerul Gheorghe Ceauşu.
1946, august, 9: Se naşte, în satul Scărişoara-Cislău, NICOLAE GÂLMEANU - poet, prozator, publicist.
1946, aprilie, 30 : Se naşte, la Bucureşti, PASSIONARIA STOICESCU - poetă, traducătoare, autoare de cărţi pentru copii şi jurnalistă.
1945: Clădirile vilei „Albatros” au fost transformate în depozit ILF şi, apoi, sediu IAS. Parcul din jurul ansamblului arhitectonic a fost distrus în totalitate, iar în locul aleilor cu flori şi arbuşti ornamentali au fost semănate roşii, castraveţi şi varză. Mulţi arbori ornamentali au fost tăiaţi, iar lacul lăsat pradă ierburilor de apă şi stufului.
1945, aprilie, 3: Se naşte, la Lera-Chiojdu, FLORENTIN POPESCU - poet, prozator, istoric literar, editor, ziarist.
1945, aprilie, 15: Se naşte, la Buzău, VIOLETA-ELENA-MARIA MIRON – scriitoare, ziaristă.
1944: După cel de-al doilea război mondial, când guvernul român a fost preluat de regimul comunist, Buzăul devine reşedinţa regiunii Buzău, se accelerează modernizarea întreprinderilor "Metalurgica", "Uzina Mecanică" (ulterior "Beta S.A."), se înfiinţează „Întreprinderea de Prelucrare a Maselor Plastice” ş.a.
1944, septembrie, 9 : Se naşte, la Breaza, LUCIA NEGOIŢĂ - poetă.
1944, septembrie, 26: Se naşte, la Buzău, MIRCEA ADRIAN I. ICHIM - poet, publicist, ziarist, parlamentar
1944, noiembrie, 26: A decedat, la Nehoiu, DAN NEMEŞ - poet, publicist, profesor.
1944, noiembrie, 22: Se naşte, la Buzău, RODICA ŞERBĂNESCU - doctor în istorie, ziarist
1944, martie, 12 : Se naşte, la Buzău, MIRCEA FRÂNCULESCU - editor şi istoric literar.
1944, mai, 1 : Se naşte, la Râmnicu Sărat, TRAIAN GH. CRISTEA - scriitor.
1944, ianuarie, 7: Se naşte, la Starchiojd, Prahova, NECULAI CORNELIU DINU - profesor, ziarist
1944, după 23 august:  În zonă au avut loc lupte când mareşalul Ion Antonescu a fost arestat în București și guvernul său pro-nazist a fost înlăturat de la putere, mai ales pe aerodromul din Buzău și în localitatea apropiată Stâlpu.  În Cimitirul Eroilor, aflat în partea vestică a oraşului, au fost înmormântaţi soldaţii români, germani și sovietici care au murit atunci.
1944, august, 8: Palatul a fost bombardat de avioane britanice.
1944, august, 27-28: Armata sovietică a ocupat Buzăul și, deoarece soldaţi germani erau baricadaţi în Palatul Comunal, s-a tras cu tunul, palatul arzând în parte, împreună cu arhiva. Sunt recuperate doar aproximativ 800 de volume, ce formează fondul de carte al bibliotecii, cu un nou local în str. Victoriei nr. 37. Pentru a fi ferite de bombardamente, mai multe tablouri care ornau pereţii sălilor din Palat (lucrări semnate de Alexandru Moscu: “Peisaj de toamnă”, “Tors” şi “Casă la ţară”), Petre Bulgăraş: “Cămaşa mov”, “Portret de femeie” şi “Flori în glastră”; Adina-Paula Moscu: “Peisaj” (deal); Gori Mircescu: “Trei ţărănci” (2 buc.), “La horă”, “Ţăran şi ţărancă”, “Ţărancă”, “Ciobăniţă”, “Casă de ţară”, ”Peisaj” (colţ de sat); Zakolsky: ”Peisaj rural”; Eleonora Codreanu-Dobrovici: ”Peisaj”, ”La spălat”, ”Crini”, ”Regele Mihai I”, ”Moş Tarcoci”; Ignat Bednarik (Bondarik?): ”La troiţă”; Gogu Iliescu: ”Flori în glastră”; Al Pall: ”Interior de biserică”; nesemnate: ”Casă la ţară” şi ”Flori în glastră” ) au fost transferate la primăria comunei învecinate, Simileasca, de unde doar puţine din ele au mai fost recuperate după război. Dacă ”Moş Tarcoci” şi, posibil şi alte picturi, se găseşte în patrimoniul Muzeului Judeţean, despre celelalte nu se mai ştie nimic. Dintre toate încăperile, „Sala de recepţii” a Palatului Comunal a reprezentat, până la distrugerea ei, o bijuterie cu ornamente în stil veneţian. În mijloc se afla o masă din stejar masiv, cu picioare ce se terminau cu capete de lei. Camera mai conţinea scaune capitonate, covoare şi o colecţie de tablouri ale unor pictori renumiţi. Demn de menţionat este că măreţia Palatului Comunal din Buzău le-a atras atenţia militarilor germani care se retrăgeau din Moldova, din calea sovieticilor. Clădirea emblemă a buzoienilor apare într-un documentar filmat în 1944, de operatori ai armatei germane. Palatul a fost reconstruit începând cu 1947     
      
1943, noiembrie, 21: Se naşte, la Buzău, NICOLAE CABEL - poet, prozator, regizor de film documentar.
1943, mai, 27: Se naşte, la Săgeata, AUREL D. BURLACU - ziarist şi publicist
1943, mai, 06:  Se naşte, la Buzău, LAURENŢIU ULICI – poet, critic literar. editor şi om politic

1943, iunie, 22:  Se naşte, la Buzău, GEORGE BANU (Georges Banu) - reputat teatrolog şi profesor universitar stabilit la Paris
1943, ianuarie, 19: Se naşte, la Buzău, IO(A?)N NICOLESCU, poet şi dramaturg
1943, ianuarie, 18: Se naşte, la Aldeni-Cernăteşti, ION GĂTEJ - ziarist, publicist, poet, traducător.
1943, decembrie, 20: Se naşte, în Bucureşti, MAGDA URSACHE -  prozatoare
1943, aprilie, 1: Se naşte, în Blăjani, VIORICA C. POPESCU: - poet

1942: existenţa unei Comisii Judeţene pentru administrarea bunurilor expropriate de la evrei.
1942: A decedat, la Buzău, PETRE N. OPRESCU - publicist, gazetar,
1942, septembrie, 4: Se naşte, în localitatea Broşteni, Argeş, GHEORGHE MINCĂ - poet, ziarist, traducător, eseist, epigramist.
1942, septembrie, 20: Se naşte, la Pătârlagele, CRISTIAN TEODORESCU - profesor, ziarist, arbitru internaţional de fotbal
1942, mai, 15: Se naşte, la Monor, Bistriţa-Năsăud, MIHAI BÂZU - ziarist.
1942, februarie, 4: Se naşte, la Pietroasele, DUMITRU DĂNĂILĂ – scriitor, ziarist
1942, decembrie, 21: Se naşte, la Câmpina, Prahova,  CONSTANTIN BRĂESCU – dramaturg, ziarist.
1941: Se interzice circulaţia evreilor pe străzi, între orele 20.00 şi 7.00.
1941, octombrie, 21: Se naşte, la Buzău, CORNELIU ŞTEFAN - scriitor, ziarist
1941, mai, 11 (probabil) (deţine trei certificate oficiale – fiecare cu o altă dată a naşterii): Se naşte, la Buzău, (Limpeziş?), într-o familie de agricultori cu patru copii (trei fete şi, ultimul, băiat), GHEORGHE ISTRATE – scriitor, cetăţean de onoare al oraşului Buzău

1941, ianuarie, 3: Se naşte, în Izvoranu, Tisău, CONSTANTIN MOCANU -  prozator, eseist
1941, decembrie, 14: Se naşte, la Podgoria, IULIAN NECŞU - prozator, traducător, publicist
1941, decembrie 17: Se naşte, la Rm. Sărat, LIVIU PETRESCU (1941-1999)  - critic, eseist, istoric literar, editor.
1941, aprilie, 13: Se naşte, la Măxineni, Brăila, PAVEL ISTODE - jurnalist radio.
1940: Se ridică  mănăstirea “Podul Bulgarului” din Coţatcu, situată în câmpia de pe Valea Râmnicului, satul Coţatcu, teritoriul administrativ al comunei Podgoria. Aceasta poartă hramul "Sfânta Treime" şi "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil". Funcţionează ca mănăstire de maici până în anul 1960, când a fost închisă şi redeschisă abia în 1990. Biserica mare a mănăstirii are formă de cruce, trei turle, altar, naos şi pronaos. Numele mănăstirii vine de la un pod realizat de către un negustor bulgar. Legendele spun că zona era blestemată, deoarece aveau loc numeroase jafuri şi crime înfăptuite de bandele de hoţi. În prezent mănăstirea are 20 de vieţuitoare.
1940: În ciuda perioadei de înflorire economică din interbelic, staţiunea Monteoru începe să cunoască regresul, odată cu cutremurul din 1940, apoi  cu al doilea Război Mondial şi, mai ales, cu naţionalizarea pusă în aplicare de guvernul comunist, ce au dus la abandonarea totală a staţiunii şi la intrarea ei în paragină - multe dintre vechile clădiri fiind demolate.
1940:  Legionarii şi armata germană au profanat mormintele din „Cimitirul evreiesc”.  Locul considerat un spaţiu cu valoare istorică, a căzut  frecvent pradă şi  hoţilor de fier vechi, care au luat de pe morminte barele de fier ce împrejmuiau locurile de veci şi plăcuţele indicatoare. În 1940 cimitirul se mută din perimetrul cartierului Poşta pe un teren de la intersecţia şoselei spre Urziceni cu şoseaua vicinală spre Ţinteşti.
1940, septembrie, 22: Armata a II-a se desfiinţează şi este pusă la dispoziţia Marelui Stat major.
1940, martie, 22: Se naşte,  în comuna Mihăilești, ELENA C. VLIONCU- cetăţean de onoare al Oraşului Buzău.
1940, mai, 8: Se naşte, la Nehoiu, ALEX. OPROESCU - scriitor, istoric literar, publicist,
1939, septembrie, 27: Se naşte, la Călineşti, Argeş,  NICOLAE N. NICOLAE - ziarist, doctor în ştiinţe politice.
1939, sept, 01: Armata a II-a se reînfiinţează.
1939, octombrie, 22: Se naşte, la Dara-Şarânga, A. I. ZĂINESCU, poet şi publicist.
1939, mai, 01: Se înfiinţează „Căminul cultural Basil Iorgulescu”. Acesta a coordonat activitatea tuturor căminelor culturale din oraş, a organizat cicluri de conferinţe, s-a preocupat de dotarea şi îndrumarea bibliotecilor, de înfiinţarea de şcoli, de activitatea „Ligii culturale”, a „Cercului N. Vaschide”, a societăţii „Cântarea României”.
1939,  ianuarie, 24 : In sala de festivităţi a Palatului Comunal ziua de 24 ianuarie era sărbătorită printr-un bal tradiţional ţinut de” Liga Culturală”. O publicaţie locală din data de 24 ianuarie 1939 spunea, despre acest eveniment: ’’ Participanţi, în costume populare, au organizat o frumoasă serbare cu cântece şi jocuri româneşti. Cel mai frumos costum popular a fost premiat. Scopul acţiunii fiind păstrarea şi dezvoltarea gustului şi simţământului naţional pentru tot ceea ce este romanesc…’’
1938:  În judeţ erau 29 de grădiniţe cu 1 629 copii şi 33 educatoare; 452 de şcoli cu 46 334 elevi şi 1125 cadre didactice; 7 licee cu 641 elevi şi 108 profesori.
1938, aprilie, 27: Se naşte, la Mijlocenii Bârgăului, Bistriţa Năsăud, VICTOR ANDREICA - profesor, publicist, ziarist.
1937: Se înfiinţează „Manufactura de Tutun” din Râmnicu Sărat.
1937: Se inaugurează sediul Şcolii Normale de fete (azi sediul Muzeului judeţean).
1937, septembrie, 12 : Se naşte,  la Bentu-Gălbinaşi, RADU CAZAN - scriitor.
1936-1937: Consiliul orăşenesc Buzău a votat exproprierea domeniului „Albatros” pentru utilitate publică. Intenţia era ca aici să se mute serviciul de salubritate al oraşului şi chiar să se construiască şi un abator. Au existat multe negocieri între Primăria Buzău şi moştenitorii defunctului Alexandru Marghiloman, aceştia din urmă cerând intervenţia ministrului de Interne. Astfel, în urma analizării plângerii, ministrul a constatat “nulitatea de drept a deciziunii mai sus amintite (exproprierea pentru utilitate publică - n.n.) a cărei executare se va suspenda conform dispoziţiunilor art. 162 din Legea Administrativă”.
1936: A decedat, la Buzău, GEORGE I. CĂLINESCU - ziarist.
1936, martie, 23:  Se naşte, în Fălești (jud.Bălți), ADRIAN VASILESCU-  consilier al guvernatorului B.N.R., cetăţean de onoare al oraşului Buzău.
1936, mai, 3 : Se înfiinţează căminul cultural « Lumina ». Iniţiatorii acestuia sunt prof. Gabriel Negulescu, directorul Şcolii de băieţi nr. 3, şi învăţătorul D. Şerbescu-Lopătari. A funcţionat în cartierul Al. Marghiloman şi avea bibliotecă, grădiniţă şi un cor pe patru voci.
1936, iulie, 9 : Se naşte, la Ploieşti, GRIGORE TIMIŞ (1936-1989) – ziarist.

1936, iulie, 5 : Se naşte, la Buzău, AUREL DAVID – scriitor, publicist, filolog.
1936, ianuarie, 21: Se naşte, în Cernăteşti, MIRCEA CHIRIŢĂ- poet şi prozator
1936 (1938 ?) noiembrie, 12 : Se naşte, în Puchenii Moşneni-Prahova, STELIAN GRIGORE -  poet, filolog.
1935: martie, 9: Se naşte, la Buzău, AUREL JIPA (1935–1998) - ziarist, prozator,
1935: A decedat, la Buzău, ŞTEFAN REVEREANU-REVUS - directorul „Băncii Buzăului”, ziarist, unul dintre membri fondatori ai „Asociaţiei Presei Buzoiene”.
1935, septembrie, 22: Se naşte, în Spătaru–Costeşti, NICOLAE PENEŞ, scriitor, editor, animator cultural şi jurnalist.
1935, septembrie, 2: Se naşte, în comuna Albeşti, Olt, CONSTANTIN MIRCIOAGĂ – poet, ziarist, profesor.
1935, octombrie, 27: Se înfiinţează „Casa Culturală”, primul aşezământ cultural de la Râmnicu Sărat. Cu acest prilej a fost inaugurată şi biblioteca. Festivitatea de deschidere a început cu conferinţa „Râmnicul cultural”, iar Filipache Niţescu a donat noului aşezământ cultural întreaga sa bibliotecă şi un raft-bibliotecă. Organizarea Casei Culturale s-a făcut pe patru secţii: muzeu, bibliotecă, secţia sportiv-turistică şi Ateneu popular. Din 25 mar. 1939 „Casa Culturală” devine „Căminul cultural orăşenesc Constantin Brâncoveanu” şi va funcţiona în acelaşi imobil.
1935, iunie, 8: Se naşte, la Dumitreşti, VICTOR FRUNZĂ  (1935-2007) – poet, publicist, prozator, eseist politic şi jurnalist disident.
1935, iulie, 15:  Se naşte, la Pârscov, NICOLAE FĂTU (1935–1995) - poet, prozator, publicist.
1935, august, 16: Se naşte, la Florica, ION GHEORGHE  (n. 1935) -  poet.
1934-1935:  După planurile arhitectului Duiliu Marcu, cel mai important primar al Buzăului din perioada dintre cele două războaie mondiale - Stan Săraru – s-a construit „Piaţa Centrală” (numită azi „Piața Stan Săraru”), o piață de alimente modernă, care este şi astăzi cea mai importantă piață agroalimentară din oraş. Același primar a demarat construcţia Stadionului „Crâng”, a înfiinţat o „Baie Publică” și a pavat străzile principale  („Unirii”, „D-na Neaga”, „Transilvaniei” etc.)  cu piatră cubică din granit.
1934, oct., 16: Se înfiinţează  asociaţia culturală „Prietenii Muzeului Regional al Buzăului”, cu scopul de a-i îmbogăţi colecţiile. Transferate la „Palatul Comunal”, apoi la „Şcoala Normală de Băieţi” şi la locuinţa prof. Dumitrescu, exponatele au fost distruse în timpul războiului.
.
1934, iunie 17:  Se naşte la Cărpiniştea-Beceni, VALERIU BUCUROIU (1934-1980) -  poet,  epigramist, publicist, traducător
1934, iulie, 29:  Se inaugurează un muzeu etnografic în casele Sibiceanu, din Bulevardul Gării nr. 34. Organizatorul a fost profesorul Constantin Dumitrescu, directorul „Şcolii Normale de Băieţi”.
1933: Buzăul are o populaţie de 39.954 locuitori (18.414 bărbaţi şi 18.540 femei) din care 3.844 evrei (1944 bărbaţi şi 1900 femei) şi 727 de alte naţionalităţi („Reporterul”, VI, nr. 14/20 iunie 1933).
1933, iulie, 01: Primul muzeu. Colecţii muzeale au existat la Buzău încă din anul 1895, datorită strădaniilor profesorului Basil Iorgulescu, dar în anul 1933 muzeul s-a organizat în temeiul Legii pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice, votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 4 apr. 1932. Legea cuprindea şi reglementări privind evidenţa şi ocrotirea patrimoniului. Intitulat Muzeul regional al învăţătorilor, acesta funcţionează pe lângă Revizoratul şcolar şi-şi avea sediul la etajul şcolii primare nr. 1 de fete. Programul de vizitare era o zi pe săptămână.
1933, ianuarie, 19: Se naşte, în satul Valea Sibiciului–Colţi, GEORGE (Gheorghe) BĂICULESCU - reporter, prozator.

1933, ianuarie, 02:  Se naşte, în satul Băieşti (azi Aldeni) – Cernăteşti, fiul agricultorilor Ion şi Aurica Mihalache, ION MIHALACHE  (ION BĂIEŞU) (1933-1992) -  prozator şi dramaturg, publicist.
1933, aprilie, 30: Se naşte, la Călăraşi–Lăpuşna (Republica Moldova), GHEORGHE CULICOVSCHI – avocat, publicist
1932, noiembrie, 23: Se naşte, la Breaza, OVIDIU BĂDINA (1932-1999) -  doctor în filosofie, profesor universitar.
.
1932, mai, 1: Se naşte, la Buzău, BUCUR CHIRIAC - poet, diplomat, colecţionar de artă, publicist şi eseist
1932, iunie, 07:  Se înfiinţează „Asociaţia presei buzoiene”. Ea grupează colaboratorii ziarelor, între care poetul Constant Cristea şi I. Holder, în ideea întăririi legăturilor de solidaritate şi organizarea de dezbateri pe teme profesionale.
1932, februarie, 18: Se naşte, la Râmnicu Sărat, EUGEN ATANASIU - ziarist şi critic de artă.
1932, aprilie, 3: Se naşte, la Meteleu (azi Lipănescu) – Scutelnici, GHEORGHE CIOMPEC - istoric literar.
1932, aprilie, 2: Se naşte, la Măteşti, GRIGORE BUGA – scriitor, epigramist.
1932, aprilie, 14: Se înfiinţează, într-o sală a Palatului Comunal, Biblioteca "Nicolae Iorga" ca bibliotecă a oraşului. În 1933, va purta numele lui Alexandru Marghiloman. În februarie 1939 a fost închisă, iar cele 4000 de volume au fost transferate (o parte) în com. Simileasca, iar altă parte a fost distrusă în incendiul provocat în august 1944, prin bombardarea Palatului Comunal.
1931: Se desfăşoară primul meci de box din Buzău; în acest an s-a tipărit și primul ziar sportiv.
1931: A decedat, la Buzău, EMILIAN BUDĂLĂNESCU – ziarist
1931, oct, 8: Se ridică ultima garnizoana a Armatei a II-a, lângă Biserica Eroilor, în prezenţa regelui Carol al II-lea, prim-ministrului Nicolae Iorga, gen. Ştefănescu Amza, episcopului Ghenadie al Buzăului.
1931, mai, 8: Se naşte, la Gohor (Galaţi), HRISTACHE NAUM (1931- 1986), ziarist sportiv.
1931, iulie, 4: articol: “Fostul primar, Pretor Grigorescu, neglijând chestiuni importante ale comunei, a ornat Sala de Recepţii a Primăriei cu tablouri de artă, pe care le-a plătit sau urmează a le plăti, cu sume fantastice. Cum oraşul este ameninţat să rămână fără lumină şi apă din cauza lipsei de bani, ar fi un scandal dacă nu s-ar anula sumele respective”.
1931, ianuarie, 23: Se naşte, la Craiova, MIRCEA V. HOMESCU - eseist. Este medic în Râmnicu Sărat.
1931, februarie, 24: Se naşte, la Homorâciu (Prahova),  LAZĂR BĂCIUCU (1931- 2010)- scriitor, ziarist, editor.
1930-1943: Un vultur, poreclit de localnici „Ilie”, crescut de un negustor din apropiere, a devenit mascota gării. Ilie venea adesea în gară și mânca din mâinile călătorilor. Vulturul a murit în timpul celui de-al doilea război mondial, împuşcat de soldaţii nazişti. În amintirea lui, îi poartă numele strada „Vulturului” şi o marcă de bere, produsă în Buzău („Vulturul”).
1930: Se înfiinţează prima Bibliotecă Publică pentru Copii.

1930: Judeţul are 377. 463 locuitori.
1930, octombrie, 6: Se naşte, la Conduratu (Prahova), PAUL IOACHIM (1930- 2002), actor şi dramaturg.
1930, octombrie, 21: Se naşte, la Verneşti, GHEORGHE STAMATE – ziarist
1930, noiembrie, 15: Se naşte, la Buzău, GHEORGHE FOTACHE -  ziarist si economist
1930, februarie, 2: Se naşte, la Măneciu (Prahova), ALEXANDRU CRISTEA (Puiu) (1930- 2003) - poet şi ziarist
1930, aprilie, 11: Se naşte, la Râmnicu Sărat, MIHNEA MOISESCU – scriitor.
1930 (1924?) - 1943 (1942?): Un vultur, poreclit de localnici „Ilie”, crescut de un negustor din apropiere, a devenit mascota gării. Ilie venea adesea în gară și mânca din mâinile călătorilor. Vulturul a murit în timpul celui de-al doilea război mondial, împuşcat de soldaţii nazişti. În amintirea lui, îi poartă numele strada „Vulturului” şi o marcă de bere, produsă în Buzău („Vulturul”).
1929: A decedat, la Buzău, D. IONESCU (grafiat şi Popişteanu), cunoscut şi sub numele de D. Ionescu-Alarmă - ziarist, proprietarul publicaţiei „Alarma” (1898-1924, cu întreruperi), director al gazetei umoristice „Krokodilul” (1888), administrator al „jurnalului independent ”Ecoul Buzeului” (1893-1894).
1929, octombrie, 25: Se naşte, la Buzău, MIRCEA LERIAN (Mircea Harpalete), prozator, publicist, dramaturg.
.
1929, martie, 11:  Se naşte, la Buzău, MIHAI FLOREA (1929-1983) -  istoric de teatru, publicist.
1929, mai,  6 : Se naşte, la Cilibia, STELA TOMA – publicist
1929, iunie, 13: Se naşte, în satul Pleşeşti – Podgoria,  ALEXANDRU SĂNDULESCU -  editor, istoric, memorialist, publicist, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
1928: Se naşte în satul Băieşti-Cernateşti, CONSTANTIN I. TATU (1928-1999) - jurnalist militar, scriitor.
1928: Este dată în folosinţă „Uzina electrică”, a cărei construcţie, începută în 1911, a fost întreruptă de anii de război, ceea ce a avut drept consecinţă generalizarea iluminatului electric în oraş.
1928, octombrie, 15: Se naşte la Bentu-Gălbinaşi, ONU CAZAN (nume real Ion Cazan).
1928, noiembrie, 19: Se naşte, în satul Cotu Ciorii-C.A.Rosetti, EXACUSTODIAN PĂUŞESCU – memorialist, eseist.
1928, mai, 28: Sala de recepţii a Palatului Comunal a găzduit o importantă manifestare artistică: duetul Bianca Soraya şi Dimitrie Onofrei, de la Opera din Chicago, a susţinut un concert.

1928, mai, 01: Ia fiinţă „Fabrica Metalurgică şi Turnătorie S.A”. La 1 septembrie a început să producă produse din fontă şi fier forjat.
1928, februarie, 14: Se naşte în localitatea Valea lui Lalu – Pardoşi, RADU CÂRNECI - poet, traducător, publicist şi editor.
1927, februarie, 17:  Se naşte, la Râmnicu Sărat, TITEL CONSTANTINESCU (1927- 1999) - poet, dramaturg, prozator, regizor. 
1926: Se naşte, în Vadu-Soreşti, GHEORGHE LEFTER – redactor, jurist.
1925: A fost inaugurată Mina de Petrol de la Fundu Sărăţii (azi Sărata–Monteoru), singura mină de petrol din Europa interbelică.  Avea o galerie principală în care se cobora cu ascensorul la adâncime de 240–320 m. Din ea se săpau sonde orizontale prin straturile de marne către cele de nisip petrolifer, de unde petrolul se scurgea în puţul nr. 42, pentru a fi scos cu pompele la suprafaţă. Mina funcţionează şi astăzi, la parametri considerabil mai mici. Exploatarea petrolului a permis investiţiile în zonă, astfel încât Sărata-Monteoru să devină staţiune balneo-climaterică.
1925, noiembrie, 26: Se naşte, la Smârdan-Brădeanu, GEORGE ALEXE - poet, jurnalist şi teolog,
1925, martie, 21: Marele filantrop C.A. PAPADOPOL  pune bazele unui laborator de analize în clădirea Spitalului „Gârlaşi”. C. A. Papadopol a fost preşedinte al Tribunalului Buzău apoi membru al Baroului buzoian. A strâns fonduri pentru înfiinţarea şi dotarea cu aparatură a sălii de operaţii de la Spitalul „I.C. Brătianu”. La 1 iunie 1928 începe activitatea „Institutul de Radiologie şi Fizioterapie”, care, din 26 mai 1932, prin aprobarea Consiliului Comunal Buzău, îi portă numele. Este declarat cetăţean de onoare al oraşului. Din 1929, tot la iniţiativa sa, ia fiinţă „Serviciul Antirabic”. A editat revista „Sănătatea publică”.
1924, Râmnicu Sărat: Ia fiinţă cercul studenţesc „Alexandru Sihleanu”
1924, octombrie: La Râmnicu Sărat s-a înfiinţat Cenaclul literar Octavian Moşescu, chiar la reşedinţa scriitorului.
.
1924, aprilie, 3: Se naşte la Cetatea Albă, astăzi în Republica Moldova, ALEXANDRU LUNGU, medic endocrinolog, grafician, pictor şi poet.
1923: Se înfiinţează „Societatea Amicii Artei”, condusă de Ion Mitrofan, fost actor al Teatrului Naţional şi absolvent de conservator. Devenită, în 1924, „Ateneul Amicii Artei”. S-a constituit din iniţiativa unui grup de intelectuali dornici să contribuie la organizarea de manifestaţii artistice, de care Buzăul ducea mare lipsă.
1923: Se inaugurează moara "Zangopol", cu o capacitate de 10 vagoane/ zi.
1923, octombrie: În programa de studiu a actualului liceu „Mihai Eminescu” se adaugă, pe lângă secţiile uman /real, o a treia, secţia clasico-modernă, a cărei absolvire dă dreptul la înscrierea la Universitate. 1925, decembrie, 10: Are loc solemnitatea depunerii actului de fundaţie la temelia din Str. Independenţei, nr.22, actualul local, În prezenţa ministrului şcolilor de atunci, doctor C. Angelescu. Autorul proiectului este arhitectul Paxino; directoare in funcţiune: profesor Vera Teodoru (matematici). 1928, aprilie: 20 eleve însoţite de 18 profesoare întorc vizita unui liceu din Polonia (20 zile). Funcţionează liceul unitar cu 7 clase cu denumirea “Dr. Angelescu” (2 secţii: uman si real ). 1931, septembrie: şcoala se instalează în localul propriu, directoare fiind profesoarele Iosefina Trandaf (franceză) şi Florica Manoilescu (romană-latină). La 15 noiembrie se termină lucrările începute cu 6 ani în urmă, dar clasele şi cancelaria se instalează într-o singură aripă (la faţadă, pe aliniamentul străzii). Este de subliniat decorarea holului de la parter şi amfiteatrul cu 520 locuri. 1934 -1948: liceul funcţionează cu 8 clase pe secţii (umană şi reală).
1923, mai, 24:  Se naşte, în satul Pălici -Vipereşti,  STELIAN DIACONESCU (ION CARAION) (1923-1986) - poet, eseist, traducător, editor.
1923, iulie, 2: Un angajat din gara Vintileanca a devenit ţapul ispăşitor între vinovaţii unui accident feroviar. El se numea Păun (Ion) şi a rămas în istorie ca un personaj care, în societatea românească, a fost mitizat şi poziţionat sub zodia ţapului ispăşitor, fiind de multe ori asociat unui clişeu al omului cinstit, care munceşte din greu. Despre acarul Ion Păun nu sunt prea multe date biografice sau fotografii. Ziarele interbelice şi cele câteva articole scrise pe această temă l-au privit doar ca pe o neînsemnată rotiţă într-un mecanism uriaş. Mizele contemporaneităţii lui Ion Păun au vizat miniştri, directori CFR, partide şi lideri politici; astăzi nu ne raportăm la el decât din perspectiva „ţapului ispăşitor”. O fişă biografică a acarului Păun Ion ne arată că s-a născut în 1880, într-o familie de ţărani din comuna Jugureni, judeţul Buzău (comună aflată astăzi în judeţul Prahova). Ion a absolvit o şcoală de scurtă durată la Buzău şi, în anul 1906, a fost angajat ca acar la staţia Vintileanca. Tată a patru copii, el şi-a făcut conştiincios datoria de angajat al statului până la accidentul din 2 iulie 1923, care avea să-i asigure nefericita posteritate. La cinci zile după eveniment, acarul s-a predat autorităţilor, care, după ce l-au pus să participe la reconstituire, l-au închis pe întreaga durată a procesului; ulterior, prin sentinţa pronunţată, a executat câţiva ani de închisoare. S-a stins din viaţă în 1934, curând după eliberare. La o lună după moartea sa a fost achitat, iar statul ar fi trebuit să plătească urmaşilor acarului o sumă de bani. Familia a fost marcată teribil de întâmplarea nefericită: la un an după moartea lui Ion Păun, a decedat şi soţia; se spune că moartea ei subită fusese provocată de bucuria aflării veştii că soţul său fusese declarat nevinovat. Astăzi, la Vintileanca (comuna Săhăteni, judeţul Buzău), Jugureni şi Ploieşti, mai trăiesc încă nepoţi de-ai acarului. Mărturiile lor consemnează că familia s-a simţit pur şi simplu stigmatizată de tragicul eveniment întâmplat acum 90 de ani. Nu exista o fotografie a acarului iar mormântul acestuia, din cimitirul de la Jugureni, nu se mai cunoaşte.
1922, noiembrie, 9: Se naşte,  în comuna Tohani, MIHAI BĂLĂNESCU –  inginer în structuri de rezistenţă, doctor în energie nucleară, director tehnic al „Institutului de Fizică Atomică” de la Măgurele. In prezent director al societăţii „Filtre aer curat”. Cetăţean de onoare al Oraşului Buzău.
1922, ianuarie: Actualul liceu „Mihai Eminescu” refuză terenul oferit de Consiliul comunal orăşenesc în spatele secţiei de pompieri, propus pentru locaţie. Se invocă cheltuielile exagerate impuse de friabilitatea solului. Aprilie: se achiziţionează de la Banca Naţională 3000 m2 teren pe strada Independenţei, într-o poziţie centrală, lângă „Casa Armatei”. Ulterior, suprafaţa destinată construirii unui local propriu va fi întregită cu alte două parcele ajungând să totalizeze 5160 m 2. Una dintre aceste parcele a fost cumpărată de la succesorii lui Nicolae Vaschiade, născut pe strada Independenţei la nr.31, la 5 decembrie 1873, Şi ajuns director-adjunct la „Laboratorul de psihologie medicală” de pe lângă Sorbona. Octombrie: se aprobă utilizarea, pe jumătăţi de zi, a localului spaţios al „Şcolii primare de băeţi şi fete nr.1” din Piaţa Daciei (actuala Şcoala Generală nr.5), unde va rămâne până în 1931.
1922, 16 ianuarie, 16: Se naşte, la Buzău, POMPILIU ANDRONESCU CARAION (1922-1971) -  publicist, editor.
1921: Se înfiinţează echipa de fotbal „Vârtejul”.
1920, ianuarie 26:  Are loc Conferinţa de constituire a Federaţiei organizaţiilor socialiste din judeţele Buzău, Focşani şi Brăila.
1919: Se înfiinţează Societatea literar ştiinţifică şcolară Bogdan Petriceicu Haşdeu.
1919:  Se inaugurează Liceul „Mihai Eminescu” din Buzău.
1919, septembrie, 8: Apare Decretul – lege nr.3864 prin care se hotărăşte… “să se înfiinţeze, cu începere de la 1 octombrie 1919, câte o şcoală secundară de fete în oraşele Turnu-Severin, Piteşti, Buzău şi Constanţa.”  14 septembrie: prin circulara nr.112985, Ministerul condiţionează înfiinţarea şcolilor respective de valoarea contribuţiilor materiale locale (clădire, instalaţii, mobilier ). 12 noiembrie: Încep cursurile cu o singură clasă – clasa a I-a –  având 63 eleve într-o clasă din localul fostei şcoli primare israelite, de pe strada Dobrogeanu Gherea nr. 29. Sunt două profesoare: Alexandrina Maxim (directoare, licenţiată în istorie şi geografie ) şi Lucia Ionescu (matematici). Titulatura oficială, ”Şcoala Secundară de fete, gr. II”, prezintă alături şi denumirea ”Externatul de fete” din Buzău (Colegiul "M. Eminescu").1920, iunie, 20: Se Încheie primul an şcolar cu următoarele rezultate: din 63 eleve promovează integral 53.
1919, sept, 12: Se fondează societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război”, condusă de Arthur Vaitoianu.
1919, noiembrie, 21 (24?): Se naşte, la Cislău,  NICOLAE TĂUTU (1919- 1972) - poet, dramaturg, prozator, militar de carieră.
1919, aprilie, 14. Padina: s-a înfiinţat „Casa de sfat şi citit”,  transformată, din 1924, în „cămin cultural”.
1918-1939: În perioada interbelică, târgul Buzăului era locuit de peste 2.500 de evrei, minoritate care la acea vreme reprezenta o pondere însemnată a populaţiei. Odată cu trecerea anilor, comunitatea s-a stins încet („Au rămas mai puţin de zece membri în comunitate şi posibilităţile materiale ale acestora sunt mici”,) iar cimitirul a ajuns un loc al nimănui. În localul de la intrare, care, pe vremuri, era capela unde erau depuşi morţii, a locuit vreme de un deceniu o familie sărmană, ai cărei membri erau paznici şi îngrijitori ai mormintelor. Negociaseră cu evreii din comunitate să presteze aceste servicii, în schimbul şederii gratis în câteva camere.
1918: Armata a II-a se demobilizează ca structură. România a avut 1 milion de morţi, răniţi, mutilaţi, dispăruţi - din care 330.000 morţi din rândul militarilor. Raportul de forţe a fost 1/3,65 în favoarea duşmanului. Armata a II-a a avut in lupta 56 batalioane infanterie, 448 mitraliere, 228 tunuri - din care 52 grele -, 14 escadroane de cavalerie, 21 avioane.
1918, noiembrie 15: Buzăul revine sub administrație românească.
1918, mai, 1: Tratat de pace la Buftea, Bucureşti. Alexandru Marghiloman, îşi leagă numele de documentul păcii, care avea să îi încheie brusc cariera sa politică, fiindcă pacea a fost în defavoarea României.
1918, decembrie 30: Buzău - s-a înfiinţat Organizaţia Partidului Ţărănesc din localitate.
.
1918,  martie, 27: Alexandru Marghiloman devine prim-ministru (martie, 1918 – noiembrie, 1918) şi primeşte Declaraţia Sfatului Ţării de unire a Basarabiei cu România.
1917: Oituz: Armata a II-a a blocat 20 zile înaintarea inamicului spre Oneşti şi Adjud.
1917, toamna: armata a II–a  a ocupat o fâşie de apărare de 130 km între loc Bizac, spre nord, şi Muncel, la sud.
1917, martie, 01:  Se naşte, la Buzău, PANAIT NICOLAE (1917-1941) - publicist, poet, dramaturg.
1917, martie, 01:  Se naşte, în Gohor –Tecuci,  judeţul Galaţi, GABRIEL COCORA (alias Gavril Fulgeriş), (1917 -1992) - preot, istoriograf, istoric literar, publicist
1917, mai, 17: Se naşte, la Glodeanu Sărat, PETRE POPESCU - preot paroh, timp de 52 de ani al Bisericii Ortodoxe Române „Buna Vestire” din Montréal şi Vicar al „Episcopiei Ortodoxe Române” din America
1917, iulie, 9-14: În marea ofensivă de la Mărăşeşti, armata a II-a s rupt frontul pe o lărgime de 30 km cu o pătrundere 3 km/ 24 h (28 km).
1917 oct-1918 martie: CONSTANTIN ANGELESCU (1869 – 1948) - medic, personalitate a vieţii culturale şi politice, membru al PNL, senator şi deputat de Buzău, ministru la Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii -, devine primul ambasador al României în SUA.
.
1916-1918: Primul război mondial. Din Ordinul 40 al Marelui Cartier General, toate trupele şi serviciile prevăzute prin lucrările “Ipotezei Z” vor trece sub ordinele superioare ale comandamentului Armatei a II-a, al cărui Cartier General se va găsi instalat până la terminarea mobilizării, în localul “Şcoalei de artilerie şi geniu” Armata a II-a jucat un rol crucial în campania din 1916, asigurând,, de una singură şi în condiţii deosebit de grele, retragerea forţelor române spre Moldova. Având în compunere, la început, Corpurile 2 şi 3 Armată şi Brigada 3 Călăraşi, ce întruneau în total 78 batalioane infanterie, 12 escadroane de cavalerie şi 71 baterii de artilerie, iar la comandă pe generalul de divizie Alexandru Averescu, armata a II-a română intră, cu viteza ce-o impuneau evenimentele acelei vremi, în prima etapă din istoria ce va cuprinde perioada august 1916 - mai 1918.. Armata a II-a a participat, iniţial, la operaţia de acoperire în fâşia sa de front repartizată. Urmează, cu bune rezultate, ofensiva desfăşurată, în lunile august-septembrie 1916, pe frontul din Ardeal, traversând cele trei etape ale acestei prime operaţii. Ofensiva Armatei în Transilvania s-a încheiat în a doua decadă a lunii septembrie 1916, când trupele acesteia au atins şi trecut la consolidarea aliniamentului: Odorheiul Secuiesc, Paloş, Dăişoara, Ticuşul Nou, Noul Roman, Cârțişoara, Avrig. Începând cu această dată, raportul de forţe s-a echilibrat substanţial în sectorul Armatei a II-a, el devenind chiar nefavorabil pentru partea română, în urma aducerii de către Puterile Centrale, în această zonă, a Armatei a 9-a germane.
.
1916, decembrie, 14 - 14 noiembrie 1918: Oraşul a fost ocupat de trupe germane; mulţi localnici s-au refugiat de forţele de ocupaţie în zona rurală din preajma oraşului sau în Moldova.
1916, august, 5:  Se naşte, în Cilibia,  MARIN C. NIȚĂ - colonel în rezervă, veteran de război, de 6 ori decorat cu diverse medalii, „Cetăţean de onoare al oraşului Buzău”.
1914, octombrie, 9:  Se naşte, la Ulmeni, MIHAIL I. DRAGOMIRESCU (1914-1999) -  istoric literar, memorialist, editor, publicist.
1913: Este înfiinţată distileria de petrol "Saturn".
1913, septembrie, 29: Se naşte, la Rubla-Valea Rîmnicului, ALEXANDRU BAICULESCU (1913-1942) – poet.
1913, martie, 30: Se naşte, la Pârscov, GEORGE PÂSLARU  –  ziarist, editor, publicist şi patron al unor publicaţii buzoiene, tatăl celebrei interprete de muzică uşoară Margareta Pâslaru.
1913, mai, 28:  Se naşte, la Joseni-Berca, GEORGE MACOVESCU - publicist, istoric literar, eseist, jurnalist.
1913, iunie, 7: Se naşte, la Buzău, RUDICH MAYER (Marcu Moise) - prozator, poet, ziarist.
1912: Este înfiinţată Şcoala Militară de Aviaţie de la Boboc, devenită „Şcoala de Aplicaţie pentru Aviaţie Aurel Vlaicu”.
1912, noiembrie, 12: Se naşte, la Iaşi, GEORGE EMIL PALADE, savant de renume mondial, deţinător al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină, în anul 1974
1912, ianuarie, 09:  Se naşte, în com. Grebănu, ŞTEFAN STĂNESCU (1912 –1956) -  poet
1911, iunie, 4: Se naşte, la Buzău, DEM. ILIESCU (Iliescu Dumitru), avocat, ziarist, poet
1910, noiembrie, 29: Se naşte, la Buzău, POMPILIU IONESCU (1910- 1941) - ziarist.
1909:  Dumitru Vernescu - primul medic român care a folosit în premieră mondială serul doctorului Jean Nicolaidi, din Paris, în tratarea formelor grave de pelagră
1909, februarie, 20: Se naşte, la Lopătari, DAN ŞERBESCU (1909- 1970) – ziarist.
1909, februarie, 04:  Se naşte, la Buzău, VASILE CÂRLOVA (1909-1831) - poet..
1908, noiembrie, 26: Se naşte, la Râmnicu Sărat, MIRCEA GRIGORESCU (1908–1976) -  publicist.
1908, martie, 03:  Se naşte, la Buzău, ADINA-PAULA MOSCU (1908- 1979) - pictoriţă şi graficiană.

1908, Lopătari: se înfiinţează Căminul cultural, cel mai vechi din judeţul Buzău. Avea o bibliotecă cu peste 3000 de volume şi o colecţie muzeală cuprinzând piese de etnografie, botanică, zoologie. Pe lângă cămin activau „Banca populară” şi „Obştea Moşnenilor Lopătăreni”, un cor pe patru voci. Toate acestea s-au înfăptuit din iniţiativa lui D. Şerbescu-Lopătari.
1907-1908: A fost montată prima linie ferată Buzău – Nehoiaşu.
.
1907: Eliza Seceleanu, văduva unui tânăr boier local, îndurerată de moartea soţului său, Petre Stănescu, îl angajează pe Constantin Brâncuşi să-i realizeze două sculpturi. Acesta le realizează la Paris şi, în vara anului 1914, Brâncuşi vine la Buzău  şi stă câteva luni (str. Păcii nr. 27) până instalează cele două lucrări  („Rugăciune” şi „Bustul Stănescu”) pe un soclu de piatră de Măgura. Ambele sculpturi au decorat mormântul lui Stănescu din cimitirul „Dumbrava”, dar au fost mutate la „Muzeul Naţional de Artă” al României din Bucureşti, fiind înlocuite cu două copii. Copiile au fost furate în 1999 ( moment din care Buzăul a căpătat identitatea „Oraşul fără statui”), iar, în 2013, statuia „Rugăciune” a fost înlocuită de clubul Rotary (en) local.
1907, martie, 11-24: Are loc  o răscoala la Buzău. Numeroşi ţărani pornesc din Obor, manifestând şi devastând case şi magazine situate în perimetrul comercial. La podul Mărăcineni s-a tras în mulţime. Au murit 11 persoane şi alte zeci au fost rănite.
1907, ianuarie, 9: Se naşte, la Buzău, CLAUDIU D. IONESCU (1907-1980) - ziarist şi publicist.

1907, decembrie, 8: Este inaugurat noul local al Spitalului "Maria Minculeasa" (Gârlaşi). Dr. Petre Inotescu este medicul şef al spitalului.
1906: Se naşte, la Buzău, ŞTEFAN CRĂCIUN - poet şi ziarist.
1906: Se naşte, la Buzău, POMPILIU PODGOREANU (1906-1933) - publicist, ziarist.
1906: Se naşte, în satul Zoiţa–Ziduri, D. D. PETRESCU-ZOIŢA (1906-1941) teolog, gazetar.
1906: Se naşte, în satul Pâcle-Berca, CONSTANTIN PÂCLE (Constantin Teodorescu) (1906-1931) - publicist.
1906, noiembrie, 23:  Se naşte, la Zărneşti, ŞTEFAN DIMA (1906-2002) – poet, eseist.
1906, martie, 11: Se naşte, la Buzău,  IOAN C. GEORGESCU (1906-1950) - poet, prozator, jurnalist, animator cultural.
1906, august, 10: Se naşte, la Răşcani-Şuleta, judeţul Vaslui, DUMITRU CRĂCIUN - poet, traducător
1905: Se naşte, în satul Străjescu-Garoafa (Vrancea), CONSTANTIN BUNEA - publicist.
1905:  Se inaugurează Cazinoul din staţiunea Monteoru.
1905, noiembrie, 5: Se naşte, la Lopătari, CLEMENŢA BEŞCHEA (Stănescu) (1905-1993) - învăţătoare, publicistă.
.
1905, decembrie, 3: Se naşte, la Pogoanele, IOAN ICHIM (1905 - 7 martie 1970) -  critic literar.
1905, august, 7: Se naşte, la Lopătari, POMPILIU–EUGENIU D. ŞERBESCU (1905-1977) - ziarist..
1904: Se naşte, la Buzău, IOAN T. ANGELESCU -  ziarist.
1904, ianuarie, 30: Se naşte, în satul Văcăreni-Luncaviţa, judeţul Tulcea, STELIAN CUCU – poet.
1904, februarie, 18: Se naşte, la Buzău, GEORGE PODGOREANU (1904 -1976) - ziarist.
1903: S-a înfiinţat, la Cătina, Societatea Turiştilor Români. A fost prima de acest fel din ţară, iar printre iniţiatori s-a aflat savantul Gheorghe Munteanu-Murgoci.
1903 (sau 1904? ), septembrie, 12:  Intr-o berărie de pe „Bulevardul Parcului” se desfăşoară primul spectacol cinematografic din Buzău - antreprenorul Nicolae Mihăilescu solicită primăriei autorizaţie pentru "mai multe reprezentaţiuni de kinematograf".
1902: Se naşte, la Buzau, DIMITRIE ZAHARESCU (1902-1940) - ziarist..
1902: Se naşte, in satul Osmanu-Unirea, jud. Brăila, GHEORGHE I. BESCHEA – publicist.
1902, noiembrie, 8: Se naşte, la Năeni, CONSTANTIN GORN (1902-1976) -  poet, traducător.
1902, noiembrie, 21: Se naşte, în satul Greceanca-Breaza, DUMITRU BELU (1902-1980) - profesor universitar de teologie la „Institutul Teologic Universitar” din Sibiu, publicist.
1901: Se naşte NICOLAE NESTORESCU (1901-1969) - medic, profesor microbiolog, imunolog.
1901: Se naşte MITICĂ POPESCU (1901-1986), medic urolog.
1901: Se înfiinţează „Şcoala Normală de Băieţi”.