duminică, 25 mai 2014

ADELA PETRE

Adela Petre, premiată de Fundaţia "Nişte ţărani" a lui Dinu Săraruarticol de: Valentina BUCUR

Recent, Maria Mînzală, prof. la Palatul Copiilor, a obţinut un premiu pentru un film despre activitatea creatoarei de artă populară Adela Petre.
Dorind să obţinem mai multe amănunte despre aceast film chiar de la creatoarea de artă populară, Adela Petre, ne-a spus: "Filmul este făcut cu mai mulţi ani în urmă şi este făcut în etape. El prezintă operaţiuni din activitatea mea". Este vorba despre prelucrarea părului de capră de la stadiul de materie primă pînă la forma finală de ţesătură.
"După ani de zile, aceste lucruri s-au dovedit a fi de interes pentru specialiştii care au fost acolo. Concursul s-a ţinut la Vîlcea la Fundaţia <<Nişte ţărani>> a lui Dinu Săraru". Acesta nu este singurul film care o are ca protagonistă pe creatoarea de artă populară Adela Petre.
"La primirea mea în Academie la Sibiu, la "Artele tradiţionale"- primăverile iernii - am fost filmată - un film cu toate trei generaţiile", ne-a exemplificat creatoarea de artă populară un film care marchează un alt moment important din viaţa sa.2014, mai, 21: Sotia vicepreşedintui Americii, Joe Biden, in periplul printre tradiţii şi obiceiuri româneşti, într-o vizită la Muzeul Satului, a imbratisat-o pe Adela Petre, creatoarea octogenară care a făcut Buzăul celebru folosindu-se de ţesăturile din păr de capră.

Moment emoţionant la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti. Artista populară Adela Petre, îmbrăţişată de soţia lui Joe Biden Recomandat
Social sharing

Soţia vicepreşedintelui Statelor Unite ale Americii, Jill Biden, aflată în România alături de soţul său, Joe Biden, a vizitat ieri, la invitaţia Mariei Băsescu, Muzeul Satului “Dimitrie Gusti”, unde a primit cadou o brăţară şi un colier din partea soţiei preşedintelui României, dar şi o icoană. În timpul turului gospodăriilor tradiţionale, Jill Biden a întâlnit-o pe buzoianca Adela Petre, pe care a îmbrăţişat-o cu emoţie.

Cunoscuta creatoare populară în vârstă de 85 de ani le-a întâmpinat în pragul unei case vechi din localitatea Ieud (Maramureş), pe care acestea au vizitat-o. „Să vă dea Dumnezeu sănătate şi sigur că îmi fac şi eu o urare, odată cu dumneavoastră, să trăiesc să vă mai primesc aici şi altădată”, i-a spus Adela Petre soţiei vicepreşedinteşlui SUA.

Urările de bine venite din partea unei femei de 85 de ani a impresionat-o pe Jill Biden, iar în semn de recunoştinţă a îmbrăţişat-o puternic pe Adela Petre. Creatoarea populară Adela Petre, declarată de către UNESCO „tezaur uman viu”, este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor: piese de port popular, feţe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră.

Buzoianca este membru al Academiei Artelor Tradiţionale şi multe dintre creaţiile ei, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în Franţa, Italia, Olanda, Grecia etc.

VIDEO şi amănunte despre faima creatoarei populare Adela Petre aici: Doi meşteri populari, declaraţi "Tezaure Vii"de UNESCO.Artiştii vor fi premiaţi de reprezentanţii Consiliului Judeţean Buzău, de Ziua Naţională

Citit 119 ori

Buzău: Adela Petre păstrează arta şi meşteşugul popular0
1 Nov 2009 21:21:21
Autor: adevarul
Buzău: Adela Petre păstrează arta şi meşteşugul popular
La 80 de ani, continuă să lupte pentru păstrarea tradiţiilor, considerând că această pasiune este o datorie de la Dumnezeu.

Adela Petre, mesager de seamă al artei populare buzoiene, este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor sale: piese de port popular, feţe de masă sau carpete din păr de capră. Este primul creator care a ţesut din păr de capră de la covoare tradiţionale până la lucrări dintre cele mai moderne.

A studiat timp de opt ani arta ţesutului de covoare şi pânză, iar premiile obţinute începând cu anul 1967 aveau să certifice măiestria şi originalitatea creaţiilor sale. Astfel, în 1967 a fost recompensată cu Marele Premiu al Uniunilor Artiştilor Plastici iar în 1969 cu Premiul I la Festivalul Internaţional Bucureşti. Au urmat apoi şi Premiul Ethos şi Medalia Serviciului Credincios clasa a III-a. Acum ţine în casă sute de diplome şi premii care îi amintesc de locurile pe unde a trecut.

Peste ani şi-a expus apoi lucrările în expoziţii din Franţa, Olanda sau Grecia. “Cunoştinţele mele de acum mi-au fost transmise de la bunica, dar şi de la femeile din satul meu natal, Sibiciu, din Munţii Buzăului. Mi-a fost drag să învăţ meşteşugul ţesutului şi al cusutului şi cred că am avut datoria de a-l lăsa moştenire celor ce ne vor urma. Acum ţes păr de capră şi lână la război vertical, lucrez în culori naturale şi pregătesc singură materialele”, spune Adela Petre.

Şi pentru că iubeşte prea mult ceea ce face, vrea să transmită arta meşteşugului şi mai departe. Aşa a învăţat-o pe fiica sa, Cornelia, lucrul cu războiul vertical şi mai târziu şi pe nepoata sa, care acum o însoţeşte la mai toate expoziţiile la care bunica ei este invitată. Munca pentru un costum popular nu este uşoară. Doar pentru o ie este nevoie de două luni, apoi alte două pentru fotă şi pentru betele.

Lucrările sale au fost apreciate şi de fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, pentru care confecţionase o colecţie de perdele şi de feţe de masă, care urmau să ajungă la Casa Poporului. “Nu ştiu ce s-a întâmplat cu perdelele şi cu feţele de masă, eu le-am trimis preşedintelui, dar nu au mai ajuns că a venit revoluţia. Ori au fost vândute prin alte ţări, ori sunt prin lada cuiva”, ne-a spus meşterul popular.  Creaţiile sale i-au impresionat şi pe americani, aceştia dându-le denumirea de “picturi cu păr de capră”. De asemenea, primele doamne ale Americii, Hilary Clinton şi Laura Bush, au fost impresionate de frumuseţea artei sale şi au complimentat-o într-o vizită la Muzeul Satului din Bucureşti.

Mai vor oamenii să ţeasă la război?
În afară de nepoata mea, nimeni nu s-a mai arătat interesat. Ea acum îşi completează cunoştinţele, fiind muzeograf. Mai lupt cu un grup de copii de la Liceul Pedagogic, dar e greu să îi aduc la întâlniri. Am mai făcut un cerc de femei la Blăjani, cu ele făceam ciorapi de lână, dar eu vreau ceva pentru tinerii noştri.

Se mai păstrează tradiţiile?
Foarte puţin. Am observat că nouă ne este mai uşor acum să copiem tradiţiile altora. Mie cel mai mult îmi plăceau şezătorile care se făceau pe vremea mea în sat. Aşa, aveai ocazia să vezi o fată cât este de harnică sau cât de mult s-a ocupat mama ei de ea. Nici de sărbători nu mai e ca înainte, nu mai cântăm colinde, doar stăm la masă.

Ce îi place
Îmi place foarte mult să mă ocup de grădina mea. Pe timp de vară intru în casă la 10 seara că stau cu orele şi am grijă de flori, cultiv legume. Îmi place şi satul românesc că acolo mai există o fărâmă din ceea ce a fost cândva, dar generaţia nouă aduce cu ea alte obiceiuri, care nu sunt tocmai bune.

Ce nu îi place
Nu-mi place că nu luăm nişte hotărâri care să meargă înainte, nu să le schimbăm iar şi iar. Eu ştiu că noi, românii suntem nişte oameni hotărâţi şi ambiţioşi, care dorim să se vadă ceva pe urma noastră. Mă mai apucă tristeţea şi când la ora opt seara nu mai văd oameni pe stradă, eu cred că e un semn rău.

Profil
Născută: 10 iunie 1929, Valea Sibiciului (actual Pătârlagele) - Buzău
Ocupaţie: meşter popular
Familie: căsătorită, doi copii



Adela Petre
O viaţă dedicată frumosului
Album de imagini

Flori pe pânza vremii
Adela Petre mesager se seamă al artei populare buzoiene, s-a născut la 10 iunie 1929 în comuna Pătârlagele, judeţul Buzău. La 70 de ani ai săi, este recunoscută pentru valoarea şi autenticitatea creaţiilor: piese de port popular, feţe de masă, covoare de lână, carpete din păr de capră.

Este membru al Academiei Artelor Tradiţionale. Unele dintre creaţiile sale, expuse în colecţii muzeale din ţară şi străinătate, au fost distinse cu numeroase premii. A expus lucrări în expoziţii din Franţa, Italia, Olanda, Grecia. Este un model de transmitere a meşteşugului deprins de la bătrâni şi continuă să adauge flori la butoniera artei populare buzoiene.

Mi-a fost drag să învăţ acest meşteşug
"Ca să pot spune ceva despre mine, despre dragostea pe care o port ţesăturilor şi cusăturilor cu motive culese de pe plaiurile natale, trebuie mai întâi să spun câteva cuvinte despre satul în care m-am născut şi am copilărit - Valea Sibiciului, din Munţii Buzăului. Lui, satului natal, oamenilor săi, femeilor mai ales, de la care am învăţat foarte multe lucruri, le datorez cunştinţele mele despre secretele acestei nepieritoare arte. Mi-a fost drag să joc şi să cânt, să învăţ meşteşugul ţesutului şi al cusutului. Toate le-am deprins de la bătrânii satului, de la bunica mea, Maria Mateescu. Dar, dacă am fost hărăziţi cu fiorul acestui meşteşug, avem datoria sfântă de a-l lăsa moştenire celor care ne vor urma. Acum ţes păr de capră şi lână la război vertical, lucrez în culori naturale şi dărăcesc singură materialele."

Cu o înţelegere perfectă a evoluţiei gustului contemporan, doamna Adela Petre realizează piese din păr de capră ce se integrează ambientului locuinţei moderne. Covoare, carpete, păretare, alese într-o ornamentică originală şi într-o îmbinare savantă a nuanţelor naturale ale părului de capră, reprezintă piese de referinţă pentru creaţia Adelei Petre, fie că îmbracă interiorul unei case, fie ca se constituie în exponatele de rezistenţă ale unor expoziţii sau colecţii.

Interviu video : m.youtube.com/watch?v=KwK8JBk9xUA
Si partea a doua: m.youtube.com/watch?v=TMsgF6fcJao

Un comentariu:

  1. Va multumesc pentru ce a-ti publicat. Nu prea am apucat sa stau de povesti cu tata, dar prin intermediul dumneavoastra am mai aflat cate ceva...o parte un pic necunoscuta mie.

    0726.72.56.71 in caz ca mai aveti povesti

    Alex Zainescu, fiul poetului.

    RăspundețiȘtergere